| |
Violeta-Daniela Nedelcu
|
„Care sunt modelele elevilor noștri?” este o întrebare pe care o aud deseori, retoric și, uneori, cu tendință peiorativă. Personal, port discuții cu elevii despre ce ne inspiră să fim mai buni, despre societate, învățare, educație. Le spun că există oameni care fac o diferență în viața noastră și că e important să le știm eforturile, căci, cine știe? poate că ei, elevii, le vor duce mai departe. Contextul: Discuția despre unii vloggeri la modă, care știu să vorbească bine, dar demonstrează că faptele nu le susțin afirmațiile, ne-a purtat spre această variantă: le-am propus să facă muncă de cercetare asupra unor personalități contemporane, alese de mine. Gândul mi-a venit așa: Dacă pe mine mă impresionează, poate că-i va impresiona și pe ei.
Articol integral →
|
Mihaela-Alina Chiribău-Albu
|
Articolul prezintă importanța unei abordări interdisciplinare a obiectelor de studiu, oferind exemple din disciplina Limba și literatura română. Valențele pozitive pe care le implică o astfel de abordare au condus către considerarea interdisciplinarității drept un concept fundamental al învățământului actual. Tradiția interdisciplinară în spațiul cultural românesc se întoarce pe axa timpului până la Dimitrie Cantemir. Plecând de la ideea unei unităţi a domeniilor ştiinţei, interdisciplinaritatea a devenit în ultimii ani una dintre coordonatele esenţiale ale curriculumului şcolar fiind asociată fie conceptului de activiate tematică (ce-şi propune să combine obiective de referinţă şi competenţe specifice mai multor arii curriculare), fie celui de predare integrată (văzută ca modalitate de predare-învăţare ce asigură nu doar profunzimea cunoştinţelor acumulate astfel, ci şi o sedimentare benefică a acestora prin promovarea unei atitudini pozitive din partea elevului).
Articol integral →
|
Cristiana Spatariu
Conf. univ. dr. Otilia Clipa |
Obiectivul principal al acestui demers este cel de investigare a problematicii interdisciplinarităţii aşa cum apare aceasta în percepţia cadrelor didactice care găsesc (sau ar trebui) modalităţi specifice de aplicare a interdisciplinarităţii în educaţie. Pentru aceasta, am încercat să realizăm o radiografie a caracteristicilor teoretice şi investigative aşa cum apar în documentele şi cercetările din literatura de specialitate consultată. Reperele care fundamentează demersul investigativ demonstrează că interdisciplinaritatea nu este numai un concept teoretic, ci este un domeniu căruia practicienii din domeniul educaţional i-au găsit aplicaţii viabile.
Articol integral →
|
Anca-Irina Vâlcan
|
Educația incluzivă este o necesitate și în același timp o provocare. Incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale în învățământul de masă este un proces complex. Toți copiii au dreptul la educație și fiecare copil este capabil să învețe în ritm propriu. Școala și politicile școlare trebuie să se schimbe în funcție de nevoile fiecărui copil. Tipul dizabilității, atitudinea cadrelor didactice, a copiilor, implicarea familiei sunt factori care influențează educația incluzivă.
Articol integral →
|
Camelia Timofte
|
Recent, două evenimente mi-au prilejuit scrierea acestui articol care, citit de către mai multe persoane, poate deschide poarta și către luarea unor decizii, nu doar trage semnale de alarmă: 2 aprilie, Ziua internațională de conștientizare a autismului și finalizarea cursului CRED, care impune ca una dintre temele sale să fie elaborarea unui plan de acțiune pentru integrarea copiilor cu dizabilități. In martie 2020, prevalența acestei boli în SUA era de 1 la 54 de copii, cifrele fiind mai mult decât relevante. Soluții imediate implică alinierea societății noastre prin modificări legislative ce trebuie puse în practică, prin aprobarea decontării plății orelor de terapie care sunt pe termen lung (până la 8-10 ani, 20 de ore pe săptămână), înființarea unor instituții de intervenție integrată a tuturor serviciilor necesare (ore instructive, logopedie, kinetoterapie, art terapie, terapie cu animale etc.) finanțate de stat, cu personal calificat angajat, monitorizat și evaluat constant, pentru a se oferi o șansă reală de integrare a persoanelor cu TSA.
Până să vină acea zi, rămâne doar să ne face auzită vocea așa cum putem. A mea este cea a unui cadru didactic recunoscut în comunitatea mea pentru profesionalism (cel puțin așa mă știu!), părinte al unui băiat de 11 ani, diagnosticat cu TSA. Aș zice o voce avizată, fără modestie.
Articol integral →
|
Isabela-Luminița Mititelu
|
Lăsând la o parte învățământul derulat în mediul online, am încercat să mă gândesc cum este mai bine: să continuăm învățământul în forma lui tradițională, să adoptăm un învățământ modern sau să îmbinăm cele două linii încercând o cale prin care elevul să nu fie pus în centrul atenției doar în documente.
Articol integral →
|
Mariana-Carmen Dincă
|
Violenţa în mediul şcolar este un subiect şi o realitate din ce în ce mai prezentă, din păcate, în zilele noastre. De aceea, se scriu numeroase articole, se ţin o multitudine de conferinţe pe această temă şi se propun multe programe, cu diferite soluţii pentru stopare sau, măcar, diminuarea fenomenului. In acest articol, ne-am propus, să vedem care ar fi câteva din soluţiile practice şi cu caracter aplicativ pentru a lupta cu acest fenomen, soluţii pe care şcoala le-ar avea la îndemână şi ar trebui să le aplice, pentru a ţine situaţia aceasta sub control sau pentru a preveni episoade de violenţă şcolară.
Articol integral →
|
Elena-Andreea Tomescu
|
Permanent, cadrul didactic ar trebui să contribuie la dezvoltarea personalității creatoare a elevilor, să îi îndrume să descopere frumosul din jurul lor. Pornind de la ideea că multe din creațiile elevilor pot fi folosite cu succes ca mijloace de învățământ în cadrul altor discipline, oferind întrebuințări diverse acestor lucruri, nu facem altceva decât să le sporim interesul față de activitățile întreprinse, dorința de a munci eficient, în mod creativ. Lucrarea de față prezintă exemple de bună practică a modului de integrare a artelor vizuale în disciplinele studiate în ciclul primar. Astfel, se pot realiza activități care să conducă la exersarea și consolidarea cunoștințelor însușite, să binedispună, să activizeze şi să-i motiveze pe elevi în realizarea unor creații originale, efortul intelectual îmbinându-se armonios cu cel creativ.
Articol integral →
|
Marinela Pantea
|
În cadrul disciplinei de educație fizică și sport, programa școlară, planificările, conținuturile și activitățile de învățare au suferit anumite modificări, lucru permis de flexibilitatea acestora și permisivitatea înlocuirii, eliminării sau completării lor cu alte elemente, chiar și interdisciplinare sau transdisciplinare. O unitate de învățare specifică, Alergare de rezistență, cu aplicare la început de an școlar, a avut nevoie de anumite schimbări în actualul context pandemic, adică cu păstrarea normelor, a igienei, a distanței, dar și fără executarea unui efort maximal. Păstrând experiența aplicării învățării centrate pe cooperare, comunicare, colaborare și rezolvare de probleme, prin îmbinarea metodelor tradiționale de lucru cu cele modern, din postura de profesor am dorit să observ: „ce intenționez? ce doresc să obțin? ce reacții vor avea elevii (pozitive, negative)? ce feedback voi oferi elevilor? ce aș fi putut face mai bine? ce îmi propun pentru data următoare?”. Astfel, am adaptat conținutul învățării și am îmbinat metodele tradiționale cu cele moderne, copiii participând cu interes la acest mod nou de realizare a temelor.
Articol integral →
|
Daniela Georgeta Coman
|
Realitatea cu care ne confruntăm în zilele noastre demonstrează că instruirea în modelul tradițional devine tot mai rapid istorie. În prezent, cadrul didactic trebuie să fie proactiv, deschis la nou, bine ancorat în actualitatea tehnologică, pedagogică şi a domeniului de specializare, cu disponibilitate pentru colaborare şi comunicare cu colegii. În articolul redactat mi-am propus să prezint câteva aplicații utile în procesul instructiv educativ, cu o scurtă descriere și sugestii de utilizare în diferite momente din activitatea didactică specifică învățământului primar.
Articol integral →
|
Gabriela Violeta Tănăsescu
|
Demersul acestui articol pornește de la întrebarea „Cum va arăta lumea în 2050?” și este o introducere în fascinanta lume a noilor tehnologii, cu accent pe aplicabilitatea inteligenței artificiale în lumea reală și pe schimbările așteptate în viitor. Scopul acestui material este de a capta atenția către noile tehnologii și pentru a deschide noi provocări cu privire la domeniul AI.
Articol integral →
|
Iuliana-Alina Muntean
|
În contextul digitalizării educației, iminența multitasking-ului în rândul profesorilor și al elevilor devine tot mai mare. Un termen caracteristic industriei IT, apărut în anii ’60 și utilizat întâia oară de IBM, multitasking-ul presupune încercarea de a rezolva două sau mai multe sarcini în același timp, trecerea rapidă și haotică de la o sarcină la alta. Dar care este impactul multitasking-ului asupra creierului nostru și ce preț trebuie să plătim pentru a fi atenți la mai multe lucruri în același timp? Articolul își propune să analizeze câteva din efectele negative ale multitasking-ului asupra creierului și a vieții noastre personale și profesionale. Totodată, vom aduce în discuție și câteva practici simple și eficiente care ne pot ajuta să reducem efectele negative ale multitasking-ului, un obicei de care ar trebui cu toții să scăpăm pentru a ne păstra integritatea psihică.
Articol integral →
|
|
|
