| |
Alina Stoian
|
Nu putem nega schimbările pe care perioada de școală online le-a produs, atât în modul de organizare și de receptare a învățării, cât și în abordarea demersului didactic a fiecărui profesor. Acum, că am depășit acest episod, nu putem avea pretenția de revenire la ce și cum a fost înainte de această perioadă. Pentru că noi ne-am schimbat! Pentru că elevii noștri s-au schimbat! Și pentru că în lupta noastră pentru redobândirea motivației pentru învățare, a reîmprospătării interesului pentru propria formare a fiecărui elev în parte, trebuie să folosim ce am învățat în intervalul de școală online sau hibrid. Perioada aceasta a pandemiei a semănat cu un curs de formare forțat, o autoperfecționare frustrantă, epuizantă, dar valoroasă. Competențele noastre digitale au trecut la un nivel net superior. Putem acum să facem față unor provocări, putem ține ritmul cu elevii noștri, unii complet dependenți de dispozitivele lor, le putem demonstra că și noi am învățat odată cu ei. Cum? Continuând să utilizăm unele dintre aplicațiile învățate în perioada educației online. Cu siguranță există câteva cu care ne-am deprins, pe care și elevii le preferă și pe care le putem insera în anumite secvențe ale lecțiilor, indiferent de disciplina predată.
Articol integral →
|
Steluța Gabriela Curecheriu
|
Majoritatea părinților aruncă vina pe cadrele didactice pentru faptul că elevii nu citesc, însă cei mai mulți copii nu au în primul rând exemplul de a citi în familie, dispozitivele „inteligente” acaparează timpul, iar cărțile ocupă un loc codaș în preocupările copiilor. Timpul trece, anii de școală trec, iar viitorii adulți nu vor mai citi deloc. La întrebarea simplă „Ce carte ați citit recent?”, foarte mulți adulți nu știu ce să răspundă sau aleg să mintă. Iar dacă continuăm șirul, acești viitori adulți vor deveni părinți și nu vor ști să-și educe copii cu dragoste pentru lectură și pentru cărți. Și tot așa. Și astfel, cititul unei cărți va deveni o corvoadă, un lucru inutil, o pierdere de timp. Iar normalitatea din anii anteriori este posibil să devină anormalitate în viitor. Dragi părinți, v-ați întrebat vreodată cu ce costuri? Și nu ne referim la costurile materiale, cuantificabile. Ci la cele care nu se văd în prezent, dar care vor conta enorm în toată viața copilului dumneavoastră.
Articol integral →
|
Maria Ilișanu
|
Tehnica didactică presupune o îmbinarea mai multor procedee didactice ca soluție practică însoțită de mijloace pentru realizarea activității didactice. Relația între metodă – procedeu – tehnică este una dinamică și complexă (Ghid, 2017, p.40). De exemplu, metoda conversației plasează elevul într-o situație mult mai antrenantă prin abordarea unor tehnici didactice dinamice, ca în exemplele următoare, având ca procedee didactice lectura și algoritmizarea.
Impactul tehnologiei aduce cu sine, din păcate, o scădere a interesului față de lectură, de aceea rolul școlii este mai mare în acest sens, acela de a include lecții specifice, menite să atragă interesul pentru a citi al copiilor. Demersul prezentat în acest articol este un exemplu de lucru la clasă cu elevii de ciclu primar și nu numai, care reliefează tehnici didactice alternative, menite a face eficientă lectura, atât de importantă pentru elevi. Elevii sunt mult mai receptivi atunci când sunt antrenați în acțiuni noi și devin dornici de lucru în descoperirea răspunsurilor. Tehnicile de lectură aplicate sunt parte din cercetarea didactică proprie și susțin metodele clasice, transpunându-le într-o nouă fațetă.
Articol integral →
|
Daniela Pribeanu
|
Lucrarea își propune să aducă în discuție impactul predării limbii engleze asupra dezvoltării competențelor cheie, ce stau la baza profilului de formare al absolventului de liceu. Accentul cade pe formarea competenței de comunicare în limba engleză, alături de competența spirit de inițiativă și antreprenoriat și competența digitală, prin intermediul conținuturilor, strategiilor și al materialelor predate și evaluarea rezultatului.
Articol integral →
|
Marika Emese Cîmpean
|
Acreditarea Erasmus+ face parte din cadrul acțiunii cheie KA1, (mobilități) sprijinând formarea profesională a cadrelor didactice, a mobilității elevilor cu oportunități reduse, a creșterii eficientizării procesului de recunoaștere a competențelor dobândite prin intermediul certificatelor de tipul Europass. Obiectivele instituției noastre pentru primul an din cadrul acreditării, derulate în perioada (1.06.2022- 30.08.2023), se centrează pe dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor și cadrelor didactice participante la activități, identificarea de alternative verzi, sustenabile, care să poată fi implementate și la nivelul școlii noastre; precum și crearea de conexiuni europene – cu accent pe democrația participativă și rolul elevilor în viața școlii; identificarea de strategii și metode didactice care să poată fi utilizate și în școala noastră în activitățile de predare-învățare-evaluare; crearea de materiale didactice inspirate din stagiile de formare (un auxiliar didactic); utilizarea spațiului eTwinning (European School Education Platform) ca spațiu de învățare; dar și organizarea de acțiuni de valorizare și diseminare a rezultatelor și activităților noastre în comunitatea locală, națională și internațională.
Articol integral →
|
Monica-Laura Mureșan
|
Legea învățământului reprezintă un document oficial, cu putere normativă, care stabilește finalitățile, principiile organizatorice, structura și alte componente ale sistemului de învățământ. Acest articol prezintă o analiză comparativă între Legea învățământului din 1995 și Legea învățământului din 2011 în ceea ce privește învățământul special și special integrat.
Articol integral →
|
Bertha Luisza Năstase
|
Dacă avem în vedere etimologia cuvântului, conceptul de metodologie presupune „știința metodelor”. Conceptul vine din limba greacă, de la cuvintele „methodos” (metodă) și „logos” (știință).Când vorbim de metodologie ne referim la un cumul de principii, reguli și procedee ce pot fi aplicate în cadrul diferitelor discipline, precum și o serie de forme de instruire specifice acestor discipline. Uneori, termenul este extins la nivelul întregii didactici generale, ceea ce dă sensul larg al acestui concept. Sensul restrâns, al acestui concept se referă la “modalitățile practice de valorificare a procedeelor și mijloacelor didactice în vederea eficientizării activității de predare-învățare-evaluare” (Cristea, 1998, pp. 306-307). Definind, clasificând și valorificând metodele, procedeele, mijloacele didactice, metodologia are rolul de a îmbunătăți permanent demersul de predare-învățare-evaluare.
Articol integral →
|
|
|