| |
DANIELA-NADIA TACLIT
|
Sistemul de învățământ preuniversitar trebuie să fie deschis, să se plieze pe necesitate-interes-modernism, să formeze absolvenți competitivi, cu abilități și competențe de utilizare a informației și de transpunere în practică, de a comunica, de a înțelege și de a-și asuma responsabilități profesionale, sociale, conștienți de importanța auto-dezvoltării și învățării pe tot parcursul vieții.
Introducerea tehnologiei în actul didactic trebuie combinată cu empatia profesorului, cu sentimentele și aprecierile ce determină încredere, stări sufletești de mulțumire, zâmbete de fericire pe chipul elevului! Diversitatea informațiilor, verificarea acestora, modul elegant și modern de lucru cu noua tehnologie – sunt elemente care creionează utilitatea și eficiența ”acțiunilor digitale” – cu avantajele și dezavantajele specifice.
Articol integral →
|
OLTEA HRITCU
ADELINA BUJOREAN
|
Motivația față de învățarea școlară a prezentat interes pentru cercetătorii acestui domeniu din toate timpurile și, în perioada actuală, a devenit o problemă pentru toți cei implicați în actul învățării școlare, mai ales pentru furnizorii de educație care constată o lipsă acută a motivației față de învățarea școlară și caută soluții pentru creșterea ei în vederea atingerii scopului învățării într-o manieră mai eficientă. Crearea motivației învățării în cadrul școlar și crearea unui cadru propice pentru creșterea percepției asupra eficacității în activitățile școlare asigură succesul școlar al elevului, în calitate de beneficiar direct al actului educațional, dar și satisfacția furnizorilor de educație –instituția școlară, cu tot ce implică aceasta, precum și a familiei, în calitate de beneficiari indirecți ai învățării școlare.
Articol integral →
|
VALI AILENEI
|
Esența educației morale constă în crearea unui cadru adecvat interiorizării componentelor moralei sociale în structura personalității morale a copilului, elaborarea și introducerea profilului moral ținând cont de normele impuse de societate. Astfel, educația morală tinde spre formarea individului ca subiect moral, subiect ce gândește și acționează în spiritul cerințelor și exigențelor moral-civice, a idealurilor, a valorilor, normelor și regulilor pe care le deține. Formarea conduitei și conștiinței morale favorizează unul dintre cele mai complexe planuri în formarea personalității, se bazează pe acțiuni și deprinderi morale, care pas cu pas se vor generaliza și se vor transforma în trăsături de ordin moral-civic.
Articol integral →
|
MIRELA CONSTANTINESCU
|
Din experienţa celor 24 de ani la catedră și în analizele efectuate, am constatat că majoritatea elevilor au dificultăți pe parcursul şcolarizării, confruntându-se cu lipsa sau slaba dezvoltare a unor abilităţi de relaţionare şi adaptare şcolară. Chiar dacă sunt integraţi într-o formă de învăţământ, mulţi elevi provin din familii care se confruntă cu probleme sociale şi financiare, cu carenţe în educaţia elementară privind comunicarea şi comportamentul social (relaţii interpersonale). Absenţa acestor abilităţi de viaţă a condus la eşecul integrării lor socio-profesionale.
Abilităţile de relaţionare reprezintă, în formarea elevilor, puntea de legătură necesară pentru transpunerea performanţelor dobândite în şcoală, la condiţiile specifice din realitate.
Articol integral →
|
GABRIELA POPA
|
Importanţa manualelor alternative este exagerată, deoarece accentul ar trebui să cadă pe programele şcolare aprobate de instituţiile abilitate şi nu pe materialele propuse de anumiţi autori care pot fi familiarizaţi sau nu cu particularităţile colectivului de elevi şi cu contextul social.
Studiul literaturii române în şcoală este un proces complex, iar, în fond, obiectivul său este acela de a forma din elevi cititori de literatură, oameni cu deprinderea de a citi permanent, capabili să recepteze mesajele transmise de operele literare citite şi să adopte o atitudine personală faţă de lecturile lor.
Articol integral →
|
IOANA-GABRIELA STURZ
|
În articol sunt prezentate caracteristici ale elevilor din învățământul primar și activități de învățare preferate de aceștia. Articolul cuprinde, de asemenea, constatări făcute de mine de-a lungul anilor de predare a limbii engleze la ciclul primar, precum și câteva recomandări pentru cadrele didactice fără experiență pentru un proces instructiv-educativ cât mai eficient.
Articol integral →
|
ELEMÉR LEMHÉNYI
|
În viaţa de zi cu zi, disputele de idei apar şi au efecte interesante asupra relaţiilor interpersonale și implicit asupra comunicării dintre parteneri. Ele pot să apară între oameni pe stradă (pentru un loc de parcare), între membrii unei familii (adulţi-copii, copii-copii, adulţi-adulţi: pentru ce film va urmări familia într-o duminică seara, de exemplu), între profesori şi elevi (din cauza unei note, din cauza comportamentului neadecvat al elevului/profesorului etc.) sau între adulţii din instituţia educaţională (profesor-profesor, profesor-manager etc.).
Articolul propune o introducere teoretică în rezolvarea conflictelor născute între profesor și elevi, iar apoi aduce un exemplu personal în ceea ce privește utilizarea unor mijloace de aplanare a conflictelor iscate între elevi și profesori.
Articol integral →
|
CRISTINA SCARLAT
|
Societatea sofisticat post-modernă a zilelor noastre forțează regândirea tuturor sistemelor de valori creditate/ creditabile care au funcționat în epocile anterioare. Reașezarea în matcă nu înseamnă, din păcate, decât o strategie de reconvertire a valorilor, în vederea supra-viețuirii (cultural, economic și social) în contexte noi, inedite, pe care le generează cu rapiditate societatea de consum a zilelor noastre.
Există o contradicție în termeni. Pe de o parte, din punct de vedere teoretic, ca și curent cultural, postmodernismul poate fi asociat cu deconstructivismul, cu poststructuralismul, neopragmatismul și nu numai.
Articol integral →
|
|
|
