| |
Denisa Dragoslav
|
Autismul virtual este una dintre enigmele care, de ceva timp, au devenit fie marea provocare, fie marea necunoscută, dar, în același timp, și marea problemă a numeroși părinți, educatori sau chiar specialiști în domeniul serviciilor psihopedagogice. Experiența practică a identificat o categorie aparte de copii, care prezintă dificultăți de comunicare și relaționare cu cei din jur, instabilitate emoțională, întârziere în dezvoltarea limbajului, lipsa jocului și, mai ales, a jocului social, de rol în care copilul se preface că este ceva sau face ceva. Termenul a fost inventat de un psiholog clinician român, care a creionat și diferențele între copiii cu autism „clasic” și copiii autizați prin expunerea la televizor, calculator, telefon, tabletă – cu toate că, aparent, toate evaluările şi testele psihologice iniţiale confirmă acelaşi diagnostic în ambele cazuri.
Articol integral →
|
Titiana-Carmen Ioniță
|
Aducându-şi copiii la şcoală, unii părinţi uită de importanţa implicării lor în educaţia acestora plasând cu nonşalanţă responsabilitatea cadrelor didactice. Prinşi în zbuciumul zilnic, preocupaţi de asigurarea nevoilor materiale, părinţii abandonează educaţia şi formarea copiilor, rezumându-se doar la cele câteva ore pe care aceştia le petrec în compania personalului didactic şi auxiliar din mediul şcolar. Acasă, copiii sunt lăsaţi în faţa televizoarelor, uneori ore în şir şi fără o selecţionare a emisiunilor asupra cărora aceştia se opresc, fără ca părinţii să realizeze cât de nocivă poate fi aceasta pentru sănătatea fizică, dar mai ales cea mentală.
Nu de puţine ori, în cadrul discuţiilor cu părinţii, de-a lungul celor peste 18 ani de experienţă ca educatoare și ca învăţătoare, am auzit expresia „Nu ştiu ce să mă mai fac cu el (ea)!”.
Articol integral →
|
Dana Voinea
|
Pentru foarte mulţi copii, interacţiunea cu alţi copii, în locuri în care supervizarea din partea unui adult este mai redusă (în curtea şcolii, pe terenul de sport, în pauze, în vestiare sau pe drumul spre casă), reprezintă o lecţie de viaţă foarte dureroasă.
Toate aceste experienţe în care un copil este pus să facă anumite lucruri umilitoare pentru distracţia altor copii, este hărţuit, etichetat, ameninţat, deposedat de anumite bunuri etc., îşi pun amprenta asupra modului în care el se va percepe pe sine şi pe cei din jurul său.
Articol integral →
|
Laura-Doina Balan
|
Articolul atrage atenția asupra importanței predării bazate pe atașament, având în vedere cultivarea și dezvoltarea abilităților specifice inteligenței emoționale în școală. Încearcă să transmită un mesaj motivațional, care să amintească profesorilor nevoia de a fi atenți nu numai la partea științifică, cognitiva a procesului educațional, ci și asupra elementelor care țin de domeniul afectiv, emoțional.
Articol integral →
|
Camelia Timofte
|
Sintagma „școală incluzivă” este destul de uzitată în ultimul timp, cât să credem cu toții că este o realitate a sistemului educațional românesc. A fost un punct de plecare, o inițiativă lăudabilă pe fond, dar care nu își găsește în mod real un fundament științific în abordarea sistemică a învățământului actual.
Soluții pot fi găsite, mai degrabă adaptate cazurilor speciale care constituie ceea ce numim cerință educativă specială, dar cum actorul principal este cadrul didactic, cel care primește în mâinile sale o personalitate în formare, cu potențial, chiar și mai greu de întrevăzut, atunci, reușita este condiționată de factori precum vocația, dăruirea și implicarea.
Articol integral →
|
Dana Aruștei
|
Ținând cont de atuurile, dar și de limitele folosirii documentului media, profesorul poate să dinamizeze ora de limbă franceză prin activități destinate să faciliteze predarea-învățarea limbii franceze. Media nu poate fi exploatată la întâmplare, profesorul este cel care transformă aceste documente ne-pedagogice (în funcționarea lor inițială) în instrumente didactice și pedagogice performante și autentice.
Articol integral →
|
Marinela Suliman
|
Studiul matematicii în şcoală contribuie la formarea şi dezvoltarea capacităţii elevilor de a reflecta asupra lumii, de a formula şi rezolva probleme pe baza relaţionării cunoştinţelor din diferite domenii, precum şi la înzestrarea cu un set de competenţe, valori şi atitudini menite să asigure o integrare profesională optimă. Printre disciplinele matematice, algebra joacă un rol fundamental. Cele mai variate probleme presupun utilizarea numerelor reale şi (sau) rezolvarea de ecuaţii algebrice. Ecuaţiile joacă un rol esenţial în algebră și mai ales în viața noastră. Viaţa, natura, societatea, sunt supuse unor legi care se exprimă prin ecuaţii care există chiar dacă vrem noi sau nu, de aceea trebuie să acordăm o atenție deosebită acestui capitol important al matematicii.
Articol integral →
|
Anamaria Corina Golumbeanu
|
Un exemplu de proiect eTwinning este ”Let’s do compost!”. Acest proiect vizează înțelegerea de către elevi a relației dintre compost și protecția mediului. Cu acest proiect, s-a dorit a sensibiliza elevii, părinții și comunitatea locală cu privire la importanța conservării mediului și dezvoltarea durabilă și să explicăm ce înseamnă compostarea. Elevii au participat activ la producția de compost în școală în cursul anului școlar și cred că, în acest fel, elevii au înțeles procesul de compostare și au câștigat deprinderi și cunoștințe utile pentru viitor. Pe lângă tema principală a proiectului, am doritt ca elevii noștri să utilizeze tehnologia informației și a comunicațiilor într-un mod pozitiv, sigur și creativ. Profesorii au colaborat și au făcut schimb de idei și experiențe, iar fiecare școală parteneră a raportat în mod regulat despre progresele realizate prin intermediul spațiului virtual eTwinning.
Articol integral →
|
|
|
