Roxana Timofte
|
În acest articol, propun cadrelor didactice din România un concept de program educațional în care focalizarea în procesul de predare-învățare să fie pe conceptele prag specifice unei discipline, pe dezvoltarea abilităților pentru secolul XXI și pe folosirea exemplelor relevante din viața de zi cu zi. O astfel de abordare ar crea cadrul în care elevii ar putea înțelege noțiunile fundamentale specifice unei discipline, și-ar putea dezvolta gândirea specifică acelei discipline și ar putea fi pregătiți pentru profesie și viață.
Articol integral →
|
Daniela-Eugenia Vodiță
|
Una dintre întrebările frecvente pe care fiecare formator ar fi necesar să și-o pună este următoarea: Învață un elev ceva în timpul unei ore? Elevii gimnaziști și liceeni afirmă adesea că: scriu mecanic, nu înțeleg nimic, nu acumulează informații noi, aud lucruri nefolositoare, termenii și conceptele introduse în cadrul lecției nu sunt explicați, atmosfera este anostă, nu se ține cont de părerea lor, nu există interacțiune profesor-elev și temele sunt lipsite de creativitate. Oare este adevărat ce spun elevii din ziua de azi? Oare nu se lamentează pentru a fi scutiți de muncă și de responsabilizare?
Articol integral →
|
Teodor Ferezan
Elena Tărziman |
În contextul dezbaterilor privind oportunitatea studierii religiei în școală, mi-am propus să readuc în atenție un studiu realizat cu ceva timp în urmă, împreună cu doamna profesoară Elena Tărziman, asupra valorilor creștine din opera lui Ion Creangă, a felului în care scriitorul, deși prezintă situațiile de viață într-o notă plină de umor, se raportează la dimensiunea moral creștină a existenței românești.
Articol integral →
|
Daniela Titoveanu
|
Una dintre problemele identificate în școli este matematica şi întreaga pedagogie din jurul acesteia. O altă problemă este lipsa interesului pentru curtea școlii ca spaţiu educaţional. Matematica pare a fi o piatră de încercare pentru elevi. Poate deveni plictisitoare când este studiată doar în sala de clasă. De asemenea, poate seca entuziasmul elevilor din clasele primare si gimnaziale. Mulţi elevi afirmă că matematica este dificilă şi nu găsesc un scop final în studiul ei. Curtea şcolii este un spaţiu care poate fi folosit ca resursă pentru scopul de îmbunătățire a interesului pentru studiul matematicii şi un teren de joacă folosit în mod creativ. Am hotărât să folosim resursele educaţionale şi creative ale şcolilor participante la proiecte eTwinning, pentru a spori implicarea și entuziasmul elevilor pentru matematică.
Articol integral →
|
Maria Neculăeș
|
O problemă de actualitate a învățământului este aceea legată de crearea deprinderilor de muncă intelectuală pentru o învățare activă, iar eficiența acestui proces depinde în mod hotărâtor de terenul psihologic pe care sunt sădite cunoștințele, de modul cum e pregătită asimilarea lor. Realitatea a demonstrat că studierea profundă a textului literar creează oportunități pentru realizarea învățării active.
Articol integral →
|
Ionela-Simona Dăncău
|
Este necesară folosirea cu prioritate a strategiilor cu caracter activizant, care să mărească potenţialul intelectual al copiilor prin angajarea lor la un efort personal în activitatea de învățare, având ca rezultat o eficiență formativă maximală.
În acest articol, mi-am propus să exemplific câteva metode interactive și modalitatea în care am aplicat la grupa de preșcolari aceste metode, în cadrul proiectului "Animale pe cale de dispariție", o temă de interes global, după părerea mea.
Articol integral →
|
Minodora Ungureanu
|
Jocul este inventat de copil – la vârstă mică se joacă de unul singur, apoi activitatea poate cuprinde mai mulţi parteneri, în funcţie de nevoia de socializare a copilului. Urmărind în mod sumar calea dezvoltării unui copil, am ajuns la momentul şcolarizării. Desfăşurarea naturală a dezvoltării copilului este oarecum "perturbată" de sistemul de învăţământ, care se adresează în mod preponderent minţii şi raţiunii copilului, neglijând planul emoţional.
Articol integral →
|
Gladiola Bondar
|
Formarea unei personalități armonios dezvoltate presupune orientarea demersurilor instructiv-formative și asupra dimensiunii estetice a acesteia, între estetic și celelalte laturi ale dezvoltării personalității existând raporturi de interdeterminare tot mai consistente.
Articolul evidențiază câteva strategii didactice și demersuri acționale la care am apelat în vederea realizării educației estetice prin orele de "Arte vizuale și abilități practice" în învățământul primar.
Articol integral →
|
