| |
Elemér Lemhényi
|
Din modelele existente ale teoriilor învățării, am ales să o prezint pe cea beahvioristă. Acest model se axează pe stimul și recompensă, pornind de la ideea că orice faptă bună (orice răspuns corect dat de către elev și orice conduită dezirabilă) trebuie recompensată pentru a imprima acest tip de comportament în psihicul uman (în atitudinea elevilor). Cei patru mari specialiști ai teoriei behavioriste: Pavlov, Thorndike, Skinner și Watson își formulează concepția despre relația impuls și reacție, cea mai cunoscută fiind cea a lui Pavlov (experimente pe animele). În activitatea didactică se poate utiliza cu succes principiul care stă la baza învățării behavioriste: recompensare oricărui tip de atitudine, acțiune pozitivă a elevului.
Articol integral →
|
Luciana Pantazescu
|
Articolul de față își propune inventarierea principalelor instrumente de evaluare formativă și prezentarea succintă, amintindu-se principalele avantaje, dar și limite ale acestora. Evaluarea formativă, are un impact major asupra dezvoltării personalității elevului și vizează nivelul cognitiv, dar și metacognitiv.
Articol integral →
|
Iuliana Camelia Ivan
|
Parteneriatele dintre şcoală şi familie sunt relații de colaborare și activități care implică personalul școlii, părinții și alți membri ai familiei elevilor dintr-o școală. Parteneriatele eficiente se bazează pe încrederea și respectul reciproc și pe responsabilitatea partajată pentru educația copiilor și a tinerilor la școală. Familiile sunt primii educatori ai copiilor lor și continuă să influențeze procesul de învățare și dezvoltare al copiilor lor în anii școlari și mult timp după aceea. Pe de altă parte, şcolile au o responsabilitate importantă în a contribui la educarea generațiilor viitoare, iar familiile au încredere în școli pentru a oferi fundații educaționale pentru viitorul copiilor lor. În același timp, școlile trebuie să recunoască rolul primar al familiei în educație. De aceea este important ca familiile și școlile să colaboreze în parteneriat.
Articol integral →
|
Gabriela Violeta Tănăsescu
|
Grafurile au multiple aplicaţii practice, fiind strâns legate de multe ramuri ale matematicii (cercetări operaţionale, teoria grupurilor, teoria numerelor), dar sunt folosite şi ca modele matematice în rezolvarea unor probleme tehnice, economice, etc. Astăzi, teoria grafurilor este folosită în domenii variate: fizică, chimie, biologie, sociologie, tehnologia comunicațiilor, rețelele de calculatoare, sisteme de transport, etc. Pentru problemele în care se impune o ierarhizare a informațiilor, astfel încât anumite elemente să fie subordonate altora, este utilă introducerea unei noi structuri de date, și anume arborele cu rădăcină.
Articol integral →
|
Liliana-Adina Caloian
|
Lucrarea cuprinde aspecte din experienţa mea didactică cu privire la una dintre noile educaţii, şi anume educaţia elevului pentru o alimentaţie sănătoasă sau educatia nutriţională. Am realizat acest tip de educaţie în orele de limba engleză, pornind de la lecţiile legate de această temă cuprinse în manuale şi auxiliare didactice, pe care le-am completat şi adaptat; teme de educaţie nutriţională au fost de asemenea abordate de elevii mei de la clasele bilingve în atestatele profesionale pe care le-au pregătit şi prezentat. Activităţile derulate în timpul Săptămînii Educaţiei Globale în cîţiva ani şcolari şi participarea elevilor mei la unele proiecte, concursuri şi simpozioane le-au oferit ocazia de a căuta, analiza şi folosi creativ informaţii legate de alimentaţia corectă în lucrări literare în limba engleză şi PP.
Articol integral →
|
Beatrice Ionela Enache
|
Școala românească actuală resimte, în contextul european de Școală incluzivă –Școala integrativă, necesitatea integrării copiilor cu CES. Această acțiune nu este deloc facilă, mai ales în lipsa unui precedent în acest sens, căci până de curând, într-un sistem educațional de tip elitist, copiii considerați cu nevoi speciale erau trimiși în Școli speciale, responsabilitatea educării lor revenind pedagogilor din învățământul special. Mai mult, existența la clasa a unui astfel de copil aducea cu sine o ușoară jenă din partea cadrului didactic, împovărat cu un așa-zis copil ne-educabil.
Articol integral →
|
Dorina Ștefan
|
O problemă acută, astăzi, o reprezintă necesitatea creării unei viziuni clare asupra „fenomenului”/ procesului de integrare a copiilor cu CES în sistemul de masă. Atât specialiștii din sistemul de educaţie, cât şi familiile copiilor, trebuie să aibă un punct comun – interesul copilului. Pornim de la premisa acceptării, a toleranţei, a înţelegerii şi încercăm să nu cădem în latura discriminării. Un educator este un specialist în educaţie şi un „psiholog” cu bune cunoștințe de psihologie generală.
Articol integral →
|
Ecaterina Galoiu
|
Articolul face referire la proiectul ”All in One Hand”, finanțat prin programul Erasmus+, implementat de Școala Gimnazială „Nicolae Iorga” din Focșani, în perioada 1 septembrie 2018- 31 august 2020. Prezintă beneficiile instituționale și individuale ale implementării proiectului de parteneriat strategic pentru susținerea schimbului de bune practici în domeniul educației incluzive. Lecțiile învățate de cadrele didactice participante în vizită într-o școală din Prato, Italia, sunt despre: viziunea educației incluzive din Italia, despre barierele recunoscute în educația incluzivă, factorii de facilitare, instrumentele care sprijină educația incluzivă în Europa, despre planuri de învățare pentru elevii cu cerințe educative speciale și Planuri educaționale individualizate, profesori coordonatori pentru CES și profesori de sprijin, parteneriate active cu familia și comunitatea, instrumente de recunoaștere a educației incluzive și valori ale școlii incluzive.
Articol integral →
|
|
|
