Toate articolele din categoria: Cercetare
Compararea modurilor de utilizare a Inteligenței Artificiale la gimnaziu și liceu (Studiu de specialitate)
Integrarea Inteligenței Artificiale (IA) în procesul educațional reprezintă una dintre cele mai importante transformări ale învățământului contemporan, cu impact direct asupra modului în care elevii învață, rezolvă probleme și își construiesc competențele digitale. Pentru disciplina informatică, instrumentele bazate pe IA sunt tot mai frecvent utilizate de elevi pentru generarea de cod, rezolvarea exercițiilor, explicarea conceptelor teoretice sau eliminarea erorilor de sintaxă.
Utilizarea IA nu este uniformă pentru diferite niveluri de învățământ. Elevii de gimnaziu și cei de liceu se află în etape diferite de dezvoltare cognitivă, de formare a gândirii algoritmice și de asumare a responsabilității academice, ceea ce influențează modul în care aceștia folosesc tehnologia.
În acest context, studiul de față își propune să analizeze și să compare modurile de utilizare a IA la gimnaziu și liceu, pornind de la rezultatele unui chestionar cu accent pe disciplina informatică aplicat elevilor din ambele cicluri de învățământ, din diferite zone ale țării. Scopul cercetării este de a evidenția beneficiile percepute, dar mai ales riscurile, în vederea formulării unor recomandări pedagogice adaptate fiecărui nivel educațional.
Percepția programului zilnic la elevii de clasa a IV-a. O analiză comparativă prin metoda jurnalului structurat
Copilăria este o perioadă marcată de imaginație, visare și descoperire. Echilibrul dintre realitățile zilnice și dorințele copilului reflectă nu doar programul său, ci și nevoile emoționale, creativitatea și motivația sa. Studiul de față are ca scop explorarea diferențelor între activitățile reale și cele dorite de elevii clasei a IV-a, pe parcursul a două săptămâni, prin intermediul unui jurnal zilnic structurat.
Articol integral →Comunicarea și calitatea relației profesor-elev
Este bine cunoscut faptul că procesul didactic se bazează în principal pe calitatea comunicării dintre profesor și elev. Construirea unui proces didactic eficient nu poate fi un scop tangibil fără ca grupul de clasă, împreună cu profesorul, să posede abilități de comunicare suficient dezvoltate.
Având în vedere că fiecare generație are o personalitate specifică, dar fiecare individ care îi aparține este unic, putem înțelege că este foarte dificil pentru un profesor să se confrunte cu un proces constant de adaptare la fiecare grup de elevi și la aspectele din ce în ce mai complexe și mai exigente ale sistemului. Înțelegerea modului în care elevul privește lucrurile și adoptarea atitudinilor față de o disciplină sau alta este necesară pentru a crea o modalitate eficientă de comunicare cu acesta, în vederea îmbunătățirii actului educațional și a dezvoltării unei atitudini pozitive față de educație în general și față de exercițiile fizice, pentru a ajunge la o dezvoltare armonioasă și la atingerea unor performanțe superioare în viața profesională și personală. Prezentul articol se referă la o investigație dezvoltată asupra unui grup de elevi, cu vârste cuprinse între 15 și 16 ani, înscriși la un liceu din România, pentru o mai bună înțelegere a necesității îmbunătățirii abilităților de comunicare.
Formarea deprinderilor de comunicare în perioada preșcolarității. O cercetare aplicată
Comunicarea reprezintă elementul cheie pentru dezvoltarea unei societăți, a unei culturi și civilizații echilibrate și sănătoase. Odată cu intrarea în grădiniță a copilului, se produc anumite schimbări în felul de a comunica. Până în acel moment, el comunică mai mult spontan, dar în momentul intrării în grădiniță, datorită procesului educațional, conduita verbală a copiilor capătă o serie de noi caracteristici pozitive, progresive. Întreaga experiență instructiv-educativă din grădiniță atestă posibilitatea și utilitatea cultivării limbajului oral, în strânsă legătură cu dezvoltarea vorbirii, efectuându-se exerciții de pronunție și de exprimare. Pentru a favoriza educarea conduitei verbale a preșcolarilor, este necesar ca activitatea educativă să fie făcută în așa fel încât aceștia să fie stimulați să participe în mod activ la activități, atât verbal cât și mental.
Educația în epoca TikTok: între dependență digitală și motivație reconfigurată
În ultimii ani, platformele de socializare au devenit parte integrantă a vieții cotidiene oamenilor, cu precădere a adolescenților, revoluționând comunicarea și schimbând modul în care ei interacționează și consumă conținut. În era digitală, platforme precum TikTok au transformat modul în care adolescenții interacționează cu conținutul, concurând adesea cu metodele educaționale tradiționale pentru atenția lor. Deși TikTok oferă divertisment prin intermediul unor videoclipuri scurte și captivante, au crescut îngrijorările cu privire la impactul său asupra motivației elevilor și a performanței academice. A fi profesor presupune formare și dezvoltare profesională continuă, în raport cu cerințele educabililor, implicit o îmbrățișare a inovației pentru a putea ajunge la elevi acolo unde se află – iar în vremurile moderne ei sunt pe rețelele de socializare.
Dinamicile cognitive și educaționale în contextul învățării asistate de inteligență artificială
Prezentul articol analizează interacțiunea dintre oameni și inteligența artificială (IA), concentrându-se asupra empatiei algoritmice și co-creației digitale. Pe baza unui studiu calitativ care a inclus interviuri cu 57 de cadre didactice și 542 de elevi, analiza identifică teme centrale precum conștientizarea etică, personalizarea și receptivitatea emoțională percepută a IA. Rezultatele evidențiază atât oportunitățile (cum ar fi implicarea crescută, reducerea sarcinilor de lucru, sprijinul pentru învățarea incluzivă), cât și riscurile (de exemplu, dependența sau diminuarea conexiunii umane) asociate cu utilizarea IA în contexte educaționale. Concluziile susțin necesitatea dezvoltării alfabetizării digitale critice și a unei redefiniri a rolului cadrului didactic.
Articol integral →Strategii didactice interactive în educația socială, disciplina Gândire critică și drepturile copilului
Nevoile și cerințele elevilor, participanți activi în actul educațional, susțin necesitatea unei schimbări majore pivind modul în care cadrele didactice abordează activitățile de predare – învățare. Activitățile care conduc spre modernizarea și perfecționarea metodologiei didactice au la bază sporirea caracterului activ-participativ al strategiilor didactice, aplicarea unor metode în care se remarcă caracterul formativ, îmbinarea activităților de învățare cu cele de cooperare, de învățare în grup și muncă independentă. Un aspect specific strategiilor didactice interactive îl reprezintă faptul că acestea promovează interacțiunea, cooperarea, colaborarea, comunicarea.
Predarea conţinuturilor legate de Drepturile copilului încurajează la elevi caracteristicile leadershipului democratic şi responsabilitatea individuală. Luarea în considerare de către profesori a Drepturilor copiilor determină la elevi o reflecţie asupra curriculumului, care ţine cont de principiile integrate Convenţiei pentru Drepturile copilului.
Prezenta lucrare abordează necesitatea introducerii și utilizării strategiilor didactice interactive în activitatea de predare – învățare la disciplina „Educație socială – Gândire critică și drepturile copilului”, în scopul promovării drepturilor copilului, asumarea de către elevi a rolului de participanți activi la propria formare.
Comunicarea în lumea vegetală: Elemente și argumente teoretice și practice în favoarea existenței unor forme de comunicare în regnul vegetal
În ultimele decenii, cercetările științifice din domeniul biologiei și ecologiei au adus în prim-plan ideea că plantele nu sunt organisme statice și lipsite de interacțiune, ci dimpotrivă, posedă sisteme sofisticate prin care comunică între ele și cu mediul înconjurător. Acest fenomen, denumit comunicare vegetală, se manifestă prin schimburi de semnale chimice, electrice și mecanice, având scopuri variate: protecție, reproducere, adaptare la stres sau competiție. Acest studiu bibliografic subsumează argumente, atât teoretice, cât și practice, care susțin existența acestor forme de comunicare în regnul vegetal, conturând un domeniu de avangardă cu un viitor strălucit.
Studiul comunicării în regnul vegetal reprezintă un domeniu relativ recent al biologiei moderne, însă are rădăcini care pot fi urmărite încă din secolele XVIII-XIX, când botaniștii și naturaliștii au observat comportamente adaptative și interacțiuni subtile între plante și mediul lor. Primele cercetări relevante datează din perioada lui Charles Darwin, care, în lucrarea sa „The Power of Movement in Plants” (1880), a evidențiat capacitatea plantelor de a reacționa la stimuli externi, punând bazele ideii că plantele posedă forme de sensibilitate și adaptare comportamentală.
Necesitatea studierii gramaticii în liceu (Studiu de caz)
În calitate de profesor de limba și literatura română, la un liceu tehnologic din Buzău, mă confrunt zilnic cu nevoia imperativă a elevilor de a studia, într-o manieră pragmatică și atractivă, gramatica limbii române. Necesitatea unui studiu aprofundat a ceea ce numim, în genere, gramatică, este mai mult decât evidentă, fapt certificat de un profesor care, de câte ori are ocazia, intervine în formularea orală sau scrisă a diferitelor mesaje emise de către elevii săi, atât în context formal, cât și informal.
CJRAE și asigurarea calității în educație: o analiză a rolului său în inspecția școlară
Inspecția școlară generală este un proces fundamental pentru asigurarea calității educației, contribuind la monitorizarea respectării standardelor educaționale și la sprijinirea dezvoltării profesionale a cadrelor didactice (Ministerul Educației, 2024). Aceasta vizează nu doar conformitatea cu reglementările legale, ci și îmbunătățirea continuă a practicilor didactice și a managementului educațional (Ordinul MEC nr. 6106/2020).
Centrele Județene de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) joacă un rol esențial în acest proces, oferind suport metodologic și psihopedagogic cadrelor didactice, monitorizând implementarea măsurilor de sprijin educațional pentru elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) și colaborând cu inspectoratele școlare pentru optimizarea procesului de evaluare (Ordinul ME nr. 5701/2024).
Acest studiu își propune să analizeze modul în care CJRAE contribuie la managementul inspecției școlare generale, identificând principalele atribuții, metode utilizate și impactul acestor activități asupra calității educației.
Ministerul Educaţiei