Toate articolele din categoria: Creativitate
Dezvoltarea imaginației și creativității elevilor prin storytelling
Imaginația poate fi definită ca proces psihic de re-creare și creare de imagini noi în plan mental. Imaginația joacă un rol esențial în activitatea umană, incluzându-se ca verigă componentă centrală a creativității. Nu are limite, fiind liberă pentru a se putea mișca nu numai pe tărâmul realului perceptibil, ci și pe cel al fantasticului, conferând întotdeauna o notă de inedit, de noutate.
Imaginația productivă este o componentă a creativității. Albert Einstein spunea că imaginația este mai importantă decât cuvintele. Cu toate acestea, de prea multe ori această parte esențială a educației este ignorată la școală. A-ți folosi imaginația înseamnă a crea imagini în minte, iar când elevii creează imagini în mintea lor în timp ce citesc, nivelul lor de implicare crește deoarece povestea devine personalizată.
Spontaneitatea în predarea matematicii
Deși matematica este o disciplină care necesită o anumită structură și logică, adăugarea elementului spontaneității poate aduce varietate și entuziasm în procesul de învățare. Prin abordarea spontană, profesorii pot stârni interesul și curiozitatea elevilor. Atunci când aduc în clasă exerciții neașteptate, probleme provocatoare sau exemple practice din viața reală, elevii sunt implicați activ în învățare și își pot dezvolta gândirea critică și abilitățile de rezolvare a problemelor. Spontaneitatea permite profesorilor să se adapteze nevoilor și ritmului de învățare al elevilor. Ei pot răspunde la întrebările și dificultățile ridicate în timpul lecției, să facă conexiuni cu cunoștințele anterioare ale elevilor și să ajusteze planurile de lecție în funcție de reacțiile și feedback-ul elevilor.
Articol integral →Rolul învăţământului matematic în educarea personalităţii creatoare a elevilor din ciclul primar
Esenţa modernizării învățământului constă în depistarea conținutului, a căilor şi mijloacelor care să-i asigure sporirea eficienței formative. Se poate afirma că niciuna din disciplinele şcolare nu se bucură mai mult decât matematica de cercetări teoretice optime de organizare raţională a conţinutului, precum şi descoperirea mijloacelor şi metodologiei care să-i asigure meximul de eficienţă formativă. Matematica apare ca una din principalele chei ale înţelegerii lumii. Ea dispune de bogate valenţe formative: cultivă curiozitate ştiinţifică, preocuparea pentru descifrarea necunoscutului, antrenează intelectul – gândirea – pe primul plan, dar nu orice fel de gândire, ci o gândire creatoare. Dacă în învăţământul tradiţional se punea accent pe predarea de informaţii, în învăţământul contemporan se militează pe mutarea accentului asupra funcţiei formative.
Articol integral →Procedee de educare a creativității elevilor la orele de literatură
A citi este o preocupare, o activitate pe care trebuie să o înveți, să te inițiezi, mai ales că nu e deloc mai simplă ca altele, după cum se știe. Actul lecturii – complex şi dificil – trebuie să aibă o motivație, să fie susținut de un resort care să alimenteze energia necesară, iar aceasta nu se poate naște decât din tensiunea psihologică umană; singura componentă ce poate susține un asemenea proces dinspre structura de personalitate a cititorului/ elevului este creativitatea, fiindcă, în cazul dat, este forma de intercondiționare a celor doi factori: textul și cititorul. Psihologia educației a consacrat câteva direcții de acțiune pentru asigurarea unui climat favorabil stimulării creativității: o ambianță deschisă, receptivă a cadrului didactic față de elevii săi, destinderea copiilor timizi, activizarea celor comozi și antrenarea celor superficiali să își dezvolte cunoștințele, întreținerea dorinței vii pentru activitatea creatoare, determinarea elevilor să trăiască satisfacții chiar pentru rezultate nu prea însemnate, întreruperea activității atunci când dispare interesul şi nu-i mai atrage pe participanți.
Articol integral →Revista școlară – oportunitate pentru dezvoltarea potențialului creativ al elevilor
În societatea informațională în care trăim, elevii trebuie să învețe să stăpânească instrumentele cunoașterii. Pe această direcție se înscrie un important proiect de activitate educativă și anume realizarea unei reviste școlare. Revista școlară trebuie să vină în sprijinul formării elevilor și cadrelor didactice, cunoașterii de către aceștia a preocupărilor colegilor din alte școli, găsirii metodelor și mijloacelor de dialog și comunicare, a limbajului comun, a punților de legătură, a cunoașterii tradițiilor naționale și a valorilor culturale europene, precum și a altor preocupări comune elevilor și cadrelor didactice.
Articol integral →Activarea parametrilor creativi prin integrarea artelor vizuale în disciplinele studiate în ciclul primar
Permanent, cadrul didactic ar trebui să contribuie la dezvoltarea personalității creatoare a elevilor, să îi îndrume să descopere frumosul din jurul lor. Pornind de la ideea că multe din creațiile elevilor pot fi folosite cu succes ca mijloace de învățământ în cadrul altor discipline, oferind întrebuințări diverse acestor lucruri, nu facem altceva decât să le sporim interesul față de activitățile întreprinse, dorința de a munci eficient, în mod creativ. Lucrarea de față prezintă exemple de bună practică a modului de integrare a artelor vizuale în disciplinele studiate în ciclul primar. Astfel, se pot realiza activități care să conducă la exersarea și consolidarea cunoștințelor însușite, să binedispună, să activizeze şi să-i motiveze pe elevi în realizarea unor creații originale, efortul intelectual îmbinându-se armonios cu cel creativ.
Articol integral →Stimularea creativității copiilor prin joc
Învăţarea prin joc este fundamentală la vârsta preşcolarităţii. Acum, pe primul loc este jocul, învăţarea ocupând locul secund. Odată cu intrarea la şcoală, învăţarea trece pe primul loc şi este urmată de muncă. Aşadar, jocul este principala cale de dezvoltare, de cunoaştere a realităţii, de interrelaţionare şi este prima formă de învăţare, facilitând şi trecerea spre învăţarea din mediul şcolar. În grădiniţă, preşcolarul este încurajat să se joace, la baza organizării procesului instructiv-educativ desfăşurat în învăţământul preşcolar stând respectarea acestei nevoi naturale de joc a copilului şi valorificarea funcţiilor acestuia.
Articol integral →Abordarea creativă a textului literar prin activități STEAM
Școala modernă presupune adaptarea stilului de predare la modul de a învăța al generației actuale. De aceea, este nevoie să folosim creativitatea pentru a găsi metodele eficiente pentru elevii noștri, pentru diferitele stiluri de învățare pe care le avem în clasă.
În cadrul proiectului Erasmus+ SOFT SKILLS, am ales o abordare transdisciplinară pentru a-i ajuta pe elevi să înțeleagă fapte, evenimente și fenomene din jurul lor printr-o abordare experiențială și integrată, pornind de la textele literare și trecând prin STEAM. Întrucât rezultatele unei astfel abordări sunt foarte bune, consider că exemplele de bune practici sunt utile tuturor cadrelor didactice deschise la nou.
Activități de stimulare a creativității la ora de Limba și literatura română
Textul își propune să scoată în evidență importanța stimulării creativității elevilor în cadrul orelor de Limba și literatura română, mai ales că avem la îndemână materialul necesar, literatura, care poate fi utilizată în diferite moduri: în cadrul unor ateliere, concursuri, activități interdisciplinare.
Articol integral →Dezvoltarea emoțională la copii și tehnicile creative
Pe lângă faptul că școala este principalul furnizor de informații, aceasta trebuie să-și asume rolul de a dezvolta abilitățile de comunicare a copiilor și să-i pregătească eficient pentru întâmpinarea şi soluționarea situațiilor problemă ce vor apărea de- a lungul vieții. Asumarea responsabilităților, investigarea multilaterală a unei surse de informație, lucrul în echipă, empatia, optimismul sunt câteva lucruri pe care dascălul trebuie să se axeze. Viitorul om necesită abilități optime în vederea construirii unor relații armonioase cu societatea, cu familia sau cu diferite starturi sociale. De aceea, învățătorul este, alături de părinți, punctul de sprijin al unei dezvoltări personale, de cunoaștere și autocunoaștere a copilului, este factorul care contribuie la construcția conștiinței de sine pentru interacțiunea cu lumea exterioară.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei