Toate articolele din categoria: Educație pentru valori
Valoarea instructiv-educativă a povestirilor, repovestirilor și a poveștilor create
Lecturile, poveștile, povestirile, povestirile create implică un mare grad de participare pe plan intelectual și afectiv din partea preșcolarului. În procesul receptării conținutului textului literar, copilul depune un intens efort de a-și reprezenta fapte, situații. El devine astfel creatorul propriilor imagini sugerate verbal de educatoare.
Textul literar se constituie ca un mijloc deosebit de eficient în procesul cunoașterii prin intermediul imaginii artistice, în lărgirea sferei de reprezentări despre cele percepute anterior, în formarea unei atitudini corespunzătoare față de lumea înconjurătoare. Multe dintre povestirile audiate au confirmat și consolidat cunoștințele dobândite în activitățile de observare referitoare la aspectul animalelor, obiceiurile și modul de viață al acestora, anumite particularități care le deosebesc și le caracterizează: lupul este lacom și crud, vulpea este șireată, iepurașul e fricos, vrăbiuțele sunt lacome, măgărușul este încăpățânat etc.
A fi rezilient în profesia de educatoare – eseu motivațional
Andrei este în grupa mică, el și colegii săi vin regulat la grădiniță. Andrei și ceilalți copii, toți iubesc grădinița, jocurile, activitățile și cel mai mult interacțiunile cu doamna, ei nu le zic interacțiuni, e un cuvânt greu pentru cei trei ani ai lor, le zic, privirile doamnei, urmate de îmbrățișări, când trebuie, dimineața, să se despartă de mămica, le zic ajutorul doamnei, la orice nevoie, jocurile minunate, și jucăriile de tot felul, ei știu că doamna lor este de încredere, că i-a cucerit după puțin de la primele zile de grădiniță și, atât Andrei, cât și ceilalți copii, sunt fericiți.
Pe de altă parte, doamna Maria, o doamnă cu experiență de peste doisprezece ani la grădiniță, aflată la cea de-a cincea interacțiune cu o grupă mică, este și dumneaei gata pentru a susține micile lupte de zi cu zi, lupte pe care trebuie să le gestioneze pentru a le păstra încrederea celor mici în autoritatea sa. Ea știe și vrea ca preșcolarii să simtă că, deși ei sunt douăzeci iar ea este doar una, niciunul nu va fi privat de atenția, grija și tratamentul egal dat tuturor, ca ei să fie o echipă așa ca la muschetari: toți pentru unul, unul pentru toți.
Limba și literatura română între convingerile profesorilor și concepția curriculară. Un posibil portret al profesorului
În contextul educațional actual, profund tehnologizat, profesorul de limba și literatura română se află la confluența dintre tradiție și modernitate, dintre păstrarea valorilor canonice și adaptarea la noile paradigme curriculare. Tema propusă în acest an de simpozion, „Limba și literatura română între convingerile profesorilor și concepția curriculară“, invită la reflecție lucidă asupra modului în care identitatea noastră profesională se armonizează versus se confruntă cu actualele direcții de reformă educațională. E o tensiune interesantă și totodată dificilă aici: aceea dintre convingerea personală că limba română este un spațiu al spiritului, al valorilor sufletești, spirituale, morale, culturale și cerința curriculară care ne solicită să formăm competențe, să evaluăm performanțe școlare, să cuantificăm progresul. Altfel spus, să cuantificăm poezia, să apreciem prin note frumusețea, să păstrăm sufletul limbii și al literaturii, al disciplinei, per ansamblu, într-un sistem standardizat și tehnicizat. În acest context, predare limbii și a literaturii române devine o artă a echilibrului: rigoare și creativitate, text/ viață, algoritm/ sensibilitate.
Articol integral →Educație prin recunoștință: Activități de 8 Martie în școli
Ziua Internațională a Femeii reprezintă nu doar un prilej de celebrare, ci și o oportunitate educațională pentru a reflecta asupra rolurilor și contribuțiilor femeilor în societate. În acest an, elevii din învățământul preșcolar, primar, gimnazial și liceal au participat la activități interactive menite să dezvolte aprecierea și recunoașterea femeilor care îi inspiră.
Articol integral →Ce-i străbun nu vrem să piară! Tradiții, obiceiuri și valori în educația preșcolară
Tradițiile și obiceiurile unui popor reprezintă identitatea și unicitatea acelui popor în lume, de aceea acestea trebuie cunoscute, conservate, protejate și transmise mai departe din generație în generație. În ciuda trecerii timpului, ceea ce face un popor a fi unic, statornic și nemuritor sunt tradițiile, obiceiurile, portul popular și folclorul, aceste comori inestimabile, pe care noi, dascălii avem datoria morală de a le transmite mai departe. Să-i sprijinim pe copii să învețe să prețuiască și să respecte obiceiurile și tradițiile în care s-au născut, să le cultivăm dragostea față de meleagurile natale, portul românesc și de români. Să le sădim în suflet aceste elemente definitorii ale identității neamului românesc, fără de care nu am mai putea ști de unde venim și cine suntem de fapt noi, românii pe acest pământ.
Articol integral →Filmul motivațional – metodă complexă pentru Învățarea cu sens. Proiectul eTwinning M.A.G.I.C. (Mood Awarness through Great Inspiring Choices)
Există câteva întrebări existențiale care ne provoacă pe toți, elevi și profesori deopotrivă, copii și adulți, să răspundem. Și poate că mai interesant decât răspunsul în sine, este procesul de descoperire. Una dintre aceste întrebări este: „Cine sunt eu?” și e legată indisolubil de identitatea fiecăruia dintre noi. Consider că ne putem exprima identitatea morală și culturală și printr-un film motivațional, inclus într-un demers didactic. Știind că „motivația= totalitatea motivelor sau a mobilurilor (conștiente sau nu) care determină pe cineva să efectueze o anumită acțiune sau să tindă spre anumite scopuri”[1], atunci, fără doar și poate, un profesor creativ și interesat să-și provoace elevii, spre a-i conduce spre Învățare, poate apela la filme motivaționale.
Articol integral →Rolul basmului în formarea trăsăturilor de caracter la preșcolari și școlarii mici
Poveștile au apărut în același timp cu popoarele și s-au dezvoltat odată cu ele, dând sens și culoare vieții și transmițând din generație în generație norme și valori morale. Încă din cele mai vechi timpuri, seara, înainte de culcare, copiii își primeau porția de fantastic autohton, atunci când părinții sau bunicii le spuneau povești la gura sobei. Unele inventate pe loc, altele auzite din bătrâni. Istorisiri cu tâlc, menite să educe tinerele generații prin exemple mai mult sau mai puțin reale, făurite parcă să atragă ascultătorul, să îl transpună într-o altfel de lume, să îl facă să gândească, să își aleagă modele de urmat, să cultive empatie. Basmul oferă oportunități pedagogice aproape nelimitate, putând fi un suport valoros pentru scopuri educaționale și activități variate.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei