Toate articolele din categoria: Inovație didactică
Evaluarea tradițională – evaluarea modernă. Analiză critic-constructivă
Evaluarea tradițională și evaluarea modernă reprezintă două abordări distincte în contextul evaluării performanței, cunoștințelor și abilităților elevilor. Aşezarea ȋn oglindă a evaluării tradiţionale şi a evaluării moderne fiind o sarcină dificilă dar necesară. Dincolo de diferenţiere, trebuie să ţinem cont de continuitatea, trecerea firească de la tradiţional la modern.
Abordarea binomului „evaluare tradiţională- evaluare modernă” ȋntr-o analiză critic-constructivă necesită argumentul că acestea nu sunt separate ȋn abordări şi nici nu se exclud una pe cealaltă, coexistând ȋn spaţiul şcolar. Ȋn multe sisteme de ȋnvăţământ, dar şi ȋn cel din România, se ȋncearcă, cel puţin la nivel teoretic, accentul pe evaluarea modernă, bazată pe competenţe, pe procesele cognitive ale elevului, cât şi pe competenţe ale personalităţii. La nivel practic se promovează evaluarea centrată pe procesul ȋnvăţării, pe cogniţie şi metacogniţie.
Folosirea video-urilor interactive în predarea și învățarea limbii engleze
Reașezarea educației pe niște direcții noi de dezvoltare a fost cu siguranță accelerată în perioada pandemiei. Dincolo de numărul mare de cursuri, platforme și instrumente web care au devenit parte din activitatea de formare continuă, dascălul trebuie să fie permanent capabil să selecteze din multitudinea de opțiuni pe cele care i se potrivesc personal, dar care sunt relevante și pentru elevii săi. Receptivitatea școlarilor pentru lecțiile care includ resurse digitale se reflectă în motivația imediată pentru învățare și într-o implicare sporită în activitățile propuse de profesor la clasă.
Articol integral →Revenirea la „tradițional”
Perioada pandemiei ne-a obligat pe toți să utilizăm internetul, să ne folosim de materiale audio-video, respectiv platforme educaționale dacă nu voiam să vorbim singuri în fața unui ecran gol. Ce a rămas din această experiență la revenirea în clase?
Din păcate, întoarcerea la școală a însemnat de multe ori și întoarcerea la „sfintele” cutume tradiționale: tabla, caietul și creionul, prelegerea, materialele în format fizic create de elevi și a căror valoare rezidă doar în considerarea lor ca formă de evaluare etc.
De ce s-a revenit atât de rapid la situația anterioară?
Reorganizarea inovativă a activităților de predare-evaluare pentru elevii claselor a XII-a (Proiect)
Proiectul intitulat „Creșterea performanțelor și calității proceselor prin reconfigurarea arhitecturii curriculare și reorganizarea inovativă a activităților de predare-învățare-evaluare pentru elevii claselor a XII-a” reprezintă o inițiativă educațională ambițioasă cu un impact semnificativ în domeniul învățământului. Acest proiect-pilot are ca obiectiv central îmbunătățirea atât a performanțelor școlare ale elevilor de clasa a XII-a, cât și a calității proceselor educaționale în cadrul acestor clase. Prin inovare și flexibilitate, proiectul urmărește să redefinească modul în care elevii învață, să sporească rezultatele academice și să creeze un mediu școlar care să promoveze starea de bine a elevilor. În continuare, vom explora în detaliu obiectivele, activitățile și metodele propuse în cadrul acestui proiect, precum și modul în care acesta se adresează diferitelor aspecte ale educației, de la curriculum și resurse umane până la resurse financiare și diseminarea rezultatelor. Acest proiect reprezintă o oportunitate de a transforma procesul de învățare și de a crea un model educațional mai eficient și mai adaptat nevoilor elevilor din clasa a XII-a.
Articol integral →Necesitatea reformării învățământului în secolul XXI
Evoluția școlii în secolul XXI necesită o reformare atât la nivelul metodelor de lucru, cât și la cel al metodelor de evaluare pentru a răspunde nevoilor și cerințelor societății moderne. Aceste reforme ar trebui să aibă în vedere preocupări actuale, tendințe și imperative din sfera socială, economică și tehnologică precum educația digitală, abordările personalizate și individualizate, competențele cheie și educația socio-emoțională, a învăța să înveți/ educația permanentă, interculturalitatea și educația incluzivă, evaluarea adaptată timpurilor prezente, parteneriate cu instituții ale comunității.
Orientări metodologice moderne la educație fizică și sport
Perioada actuală, reforma și concepția învățământului cer ca metodele educaționale să se folosească mai activ, să se treacă de la lecția centrată pe activitatea profesorului la centrarea acesteia pe elev, de la predare-verificare la învățare-autoevaluare, unde elevul este nu numai obiectul, dar și subiectul instruirii.
După modul în care se raportează la imaginaţia şi creativitatea subiecţilor, tendinţele şi orientările metodologice se împart în două mari categorii: (a) tendinţe şi orientări metodologice de tip euristic (proveniență din termenul grecesc „heurisken” = a afla, a descoperi), care solicită foarte mult manifestarea imaginaţiei şi creativităţii subiecţilor. (b) Tendinţe şi orientări metodologice de tip noneuristic, care solicită puţin sau chiar nu solicită deloc imaginația şi creativitatea subiecților.
Dezvoltarea creativității prin tehnica SCAMPER
Creativitatea se manifestă ca o dispoziție a personalității, ca un produs dar și ca un proces în același timp. Încă din perioada Renașterii, concepția potrivit căreia creativitatea este o aptitudine înnăscută a fost combătută. Se promovează ideea că individul este părtaș în devenirea sa și responsabil în acest fel de actele care stau la baza dezvoltării potențialului său creativ.
În ceea ce privește dezvoltarea creativității în rândul elevilor, neîncetat apar metode inovatoare, astfel încât capacitatea de a crea lucruri noi prin refuzul previzibilului, convenționalului, să devină o rutină.
În cele ce urmează este ilustrată tehnica SCAMPER utilizată adaptat la nivelul ciclului primar. După cum se observă, denumirea este dată de acronimul: schimbă, combină, adaptează, modifică/ mărește/ micșorează, pune în alt context, elimină, răstoarnă.
Limba și literatura română pe tastatură
Nu putem nega schimbările pe care perioada de școală online le-a produs, atât în modul de organizare și de receptare a învățării, cât și în abordarea demersului didactic a fiecărui profesor. Acum, că am depășit acest episod, nu putem avea pretenția de revenire la ce și cum a fost înainte de această perioadă. Pentru că noi ne-am schimbat! Pentru că elevii noștri s-au schimbat! Și pentru că în lupta noastră pentru redobândirea motivației pentru învățare, a reîmprospătării interesului pentru propria formare a fiecărui elev în parte, trebuie să folosim ce am învățat în intervalul de școală online sau hibrid. Perioada aceasta a pandemiei a semănat cu un curs de formare forțat, o autoperfecționare frustrantă, epuizantă, dar valoroasă. Competențele noastre digitale au trecut la un nivel net superior. Putem acum să facem față unor provocări, putem ține ritmul cu elevii noștri, unii complet dependenți de dispozitivele lor, le putem demonstra că și noi am învățat odată cu ei. Cum? Continuând să utilizăm unele dintre aplicațiile învățate în perioada educației online. Cu siguranță există câteva cu care ne-am deprins, pe care și elevii le preferă și pe care le putem insera în anumite secvențe ale lecțiilor, indiferent de disciplina predată.
Articol integral →Instrumente și resurse digitale în învățământul primar
Utilizarea noilor tehnologii în cadrul activităților integrate din învățământul primar au o importanță deosebită pentru dezvoltarea performanțelor cognitive ale elevilor și cadrele didactice le pot utiliza cu succes în toate etapele unei activități: captarea atenției, reactualizarea/ fixarea cunoștințelor, dirijarea învățării, obținerea performanței, evaluarea cunoștințelor. Utilizarea tehnologiei informațiilor și comunicațiilor se impune din următoarele motive: nevoile și cerințele școlarilor pretind învățătorilor o schimbare de abordare a activității educaționale; tehnologia contribuie la dezvoltarea competențelor pentru secolul XXI, stabilite de UNESCO ca fiind: comunicarea, colaborarea, experimentarea, gândirea critică, rezolvarea de probleme; trăim în era informațională, de aceea este necesar să formăm copiilor abilități pentru a putea gestiona volumul foarte mare de informații.
Articol integral →Flipped Classroom (Studiu)
Noile concepte din educație trebuie împărtășite între colegi. Flipped classroom este unul dintre ele, desemnând o metodă care și-a dovedit eficiența nu doar în Statele Unite, dar și în țările europene. Este important să încercăm și să adoptăm ideile ce funcționează în procesul de predare, mai ales dacă sunt compatibile cu grupurile de elevi cărora le predăm. Flipped classroom înseamnă prezentarea lecției noi sub firmă de material video/ audio/ scris, pe care elevii îl pot parcurge acasă, în loc de tema obișnuită. La clasă doar se fixează noile concepte, se oferă informații suplimentare (dacă este cazul) și se fac exerciții sau aplicații practice.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei