Toate articolele din categoria: Mass-media
Biblioteca școlară
Articolul propune o incursiune în istoria și statutul actual al bibliotecii școlare, pornind de la definiția sa legală conform Legii bibliotecilor nr. 334/2002 și ajungând la transformările determinate de resursele educaționale deschise și de cartea electronică. Trasează evoluția suporturilor de scriere, de la tăblițele de lut la e-reader, și readuce în atenție fenomenul bibliobuzului, mijloc de democratizare a accesului la lectură atât în trecutul recent al României, cât și în prezent, în special în mediul rural. Este analizată și diversitatea atitudinilor copiilor față de lectură, precum și rolul bibliotecarului și al cadrului didactic în orientarea elevilor spre cărți potrivite intereselor lor. Articolul se încheie cu o serie de soluții concrete – cercuri de lectură, recenzii, lansări de carte, spații de lectură atractive, reviste școlare – menite să sporească vizibilitatea bibliotecii școlare în rândul „nativilor digitali”. Textul îmbină perspectiva istorică cu una practică, oferind cadrelor didactice repere pentru repoziționarea bibliotecii ca spațiu viu al școlii contemporane.
Articol integral →Educația media în școala contemporană – competențe pentru un mediu informațional complex
Articolul de față explorează rolul educației media în formarea unor consumatori și creatori responsabili de informație, cu aplicație directă în activitatea didactică. Pornind de la competențele pe care le implică alfabetizarea mediatică – identificarea surselor credibile, recunoașterea dezinformării, utilizarea etică a mediilor digitale – autoarea argumentează că profesorul contemporan este, în același timp, un formator de competențe media și un facilitator al rezilienței informaționale a elevilor. Articolul propune, de asemenea, un exemplu concret de integrare a educației media în domenii tehnice, respectiv în activitățile de lăcătușărie generală, demonstrând că gândirea critică față de sursele de informare nu este apanajul exclusiv al disciplinelor umaniste, ci o competență transversală, necesară în orice domeniu profesional. Concluzia subliniază că școala reprezintă spațiul privilegiat de formare a rezilienței informaționale, iar competențele dobândite de elevi în clasă sunt transferabile în viața cotidiană și în exercițiul profesiei.
Articol integral →L’amour est un oiseau rebelle. Documente autentice ca texte preliminare în învățarea limbii franceze
Prezentul articol propune o secvență didactică interdisciplinară pentru predarea limbii franceze la clasa a X-a, filiera tehnologică, construită în jurul unui document audio-video de patrimoniu: Habanera din opera Carmen de Georges Bizet, în interpretarea sopranei Maria Callas. Pornind de la premisa că accesul la cultura universală constituie una dintre finalitățile esențiale ale studierii unei limbi moderne, scenariul valorifică dimensiunea interculturală a predării prin articularea a trei tipuri de resurse complementare – muzicală, literară și lingvistică -, urmărind simultan consolidarea unor structuri gramaticale (pronumele personale complement direct și indirect, pronumele nehotărâte, fraza condițională) și dezvoltarea competenței de receptare a mesajului oral și scris. Demersul se înscrie într-o perspectivă acțional-comunicativă și propune activități diferențiate, adaptate nivelurilor de competență ale elevilor.
Articol integral →Impactul rețelelor sociale asupra dezvoltării copiilor
„V-am găsit pe Facebook, doamna!”, mi-a spus cu orgoliu un copil de vârstă școlară mică, urmat fiind de mărturisirile celorlalți cu privire la Instagram și alte rețele sociale. I-am privit și, inevitabil, mi-a răsărit în minte o firească întrebare, pe care, de altfel, le-am și exprimat-o: de ce trebuiau să mă „găsească” pe acolo, nu mă găsesc în fiecare zi la școală?! Nu ar fi mai oportun să caute și găsească soluții pentru problemele pe care le au ca temă, decât să se plimbe prin universuri pe care nu le pot gestiona la această vârstă?!
Deși majoritatea platformelor de socializare stabilesc limite clare de vârstă pentru utilizatori, menite să protejeze copiii de conținut inadecvat sau de riscuri digitale, evident, aplicarea acestor reguli se dovedește, în practică, dificilă și adesea ineficientă. La nivel teoretic, restricțiile sunt bine definite și aliniate cu legislația în vigoare, însă mecanismele de verificare a vârstei sunt, de cele mai multe ori, superficiale și ușor de eludat, iar copiii profită de acest aspect. Presiunea socială, dorința de apartenență și curiozitatea extremă îi determină să ignore sau să ocolească aceste limite, iar părinții nu sunt întotdeauna conștienți de activitatea online a copiilor lor sau, pur și simplu, îi desconsideră impactul.
Literatura și educația media – parteneri în ecuația gândirii critice
După mai bine de douăzeci de ani la catedră, am înțeles că adevărata menire a profesorului de limba și literatura română nu se oprește la predare și evaluare; ea trebuie să contribuie la formarea unor oameni capabili să gândească singuri. Trăim într-o lume în care informația ne înconjoară din toate direcțiile, pe ecrane, în rețelele sociale, în știri, în reclame, și tocmai de aceea, una dintre misiunile noastre esențiale este să cultivăm gândirea critică.
Conceptul de media literacy, definit de UNESCO ca fiind „abilitatea de a accesa, analiza, evalua și crea mesaje media într-o varietate de forme”, completează perfect obiectivele educației literare. Conform programei școlare pentru disciplina Limba și literatura română, gândirea critică, discernământul și autonomia intelectuală fac parte dintre competențele generale urmărite la nivel liceal. În acest context, rolul profesorului de română este acela de a forma cititori de texte, dar mai ales interpreți ai realității.
Poetica imaginii și a cuvântului. O abordare integrată a limbajelor artistice în demersul didactic
Actul lecturii se configurează ca act sinestezic în vremurile acestea atât de tehnologizate și de interactive, căci receptorul nu mai decodează exclusiv semne lingvistice, ci interpretează simultan imagini, sunete și simboluri. La orele de literatură, lectura imaginii este o strategie didactică complexă, menită să dezvolte competențele de receptare multimodală ale elevilor prin conectarea textului literar cu limbajul vizual, oferind oportunitatea de a extinde interpretarea textului dincolo de cuvânt și de a cultiva noua sensibilitate, capabilă să recunoască și să recepteze integrat limbajele artistice.
Articol integral →Control sau responsabilitate? Obligație sau educație? Reflecții asupra celor două moțiuni ale Olimpiadei de Dezbateri Juniori 2025
Într-un context social marcat de provocări precum creșterea dependenței de tehnologie și criza climatică globală, educația democratică și exercițiul gândirii critice devin esențiale. Olimpiada Națională de Dezbateri pentru Juniori 2025 aduce în atenție două teme cu puternic impact asupra vieții cotidiene: dreptul la intimitate digitală și rolul părinților în spațiul online, respectiv responsabilitatea ecologică prin măsuri sustenabile la nivelul fiecărei gospodării. Cele două moțiuni propuse — formulate de organizatori ca scenarii de dezbatere — oferă echipelor de elevi un cadru structurat în care să își exerseze abilitățile argumentative. Variantele de lucru atașate (structuri Guvern-Opoziție) nu sunt soluții impuse, ci modele educaționale orientative, menite să ajute participanții să înțeleagă pozițiile posibile și să-și construiască propria abordare critică. Articolul de față analizează aceste versiuni propuse, comentează aplicabilitatea lor în contexte reale și discută modul în care elevii pot adapta și personaliza argumentele în funcție de viziunea echipei și principiile competiției.Textul respectă formatul World Schools și valorile asumate prin Regulamentul Olimpiadei de Dezbateri Juniori 2025, promovând reflecția echilibrată, rațiunea argumentativă și responsabilitatea cetățenească.
Articol integral →Importanța susținerii jurnalismului la nivel liceal
Angrenarea liceenilor în ceea ce privește proliferarea conținuturilor jurnalistice are drept beneficii învățarea modalităților de realizare a conținuturilor mediatice, informarea și utilizarea resurselor de informare, conștientizarea legislației în ceea ce privește jurnalismul, promovarea unor conținuturi importante, exemple pozitive, analiza critică a unor conținuturi etc. Într-o societate ce promovează libertatea de expresie, respectarea și asigurarea drepturilor și libertăților individuale, dreptul la o informare corectă reprezintă unul dintre drepturile fundamentale, care poate fi în pericolul de a fi deturnat prin graba cu care indivizii iau decizii în lumea actuală. De asemenea, ele pot fi puse în pericol de interesele și scopurile unor indivizi sau organizații care nu țin cont de acestea.
Articol integral →Modalități de combatere a agresiunii contra lecturii
Existenţa procesului de agresiune împotriva lecturii este o certitudine de ceva timp şi nu mai trebuie argumentat. Efectele sale ar putea fi agravante pe termen lung şi se manifestă prin substituirea lecturii textului cu imaginea, sau cu surogate de text, pe de o parte, iar pe de altă parte, prin modificarea funcţiilor lecturii (socială, de delectare şi de studiu). Imaginea năvăleşte sub forma benzilor desenate, a afişelor, a serialelor TV, iar mijloacele electronice, prin extraordinara lor proliferare specifică au de partea lor şi criteriul economic (preţul, tirajul), încât raporturile dintre text şi cititor, sau dintre autor şi cititor s-au modificat foarte mult. Dacă mai adăugăm la aceasta accelerarea răspândirii computerului, inclusiv a internetului (bibliotecile şi librăriile cibernetice constituie alt subiect), avem un tablou nu tocmai optimist pentru cartea şi lectura tradiţională. Apare atunci întrebarea cum poate fi combătută agresiunea împotriva lecturii, prin ce modalităţi?
Articol integral →Filmul motivațional – metodă complexă pentru Învățarea cu sens. Proiectul eTwinning M.A.G.I.C. (Mood Awarness through Great Inspiring Choices)
Există câteva întrebări existențiale care ne provoacă pe toți, elevi și profesori deopotrivă, copii și adulți, să răspundem. Și poate că mai interesant decât răspunsul în sine, este procesul de descoperire. Una dintre aceste întrebări este: „Cine sunt eu?” și e legată indisolubil de identitatea fiecăruia dintre noi. Consider că ne putem exprima identitatea morală și culturală și printr-un film motivațional, inclus într-un demers didactic. Știind că „motivația= totalitatea motivelor sau a mobilurilor (conștiente sau nu) care determină pe cineva să efectueze o anumită acțiune sau să tindă spre anumite scopuri”[1], atunci, fără doar și poate, un profesor creativ și interesat să-și provoace elevii, spre a-i conduce spre Învățare, poate apela la filme motivaționale.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei