Tehnici de predare interactive și generația Twitter
M-am născut la sfârșitul secolului trecut. De când sunt profesor, am „păstorit”, pe cicluri de patru ani, generații diverse, de tranziție post-comunistă, generații MTV, Cartoon Network (nedublat în limba română… ce vremuri pentru profesorii de engleză!), Mirc, Facebook.
De ce, deci, această nevoie de modificare și actualizare a stilului nostru de predare, amintită din ce în ce mai des? Pentru că generația pe care vrem să o formăm se dezvoltă și își dezvoltă, sub ochii noștri, abilități pe care mai târziu profesorii nu le vor mai putea sprijini și pe care, intuitiv, le percepem ca fundamentale pentru supraviețuirea în lumea de mâine. Funcționarea pe unde scurte, detectarea rapidă a căii directe spre țelul propus – sunt câteva calități care creionează o generație superbă, dinamică, motivată și motivantă, într-un cuvânt… irezistibilă.
Testul docimologic elaborat de către profesor
Procesul de evaluare şi notare impune o tratare unitară. Pe baza informaţiei de care dispune, profesorul încadrează pe cel examinat într-o anumită categorie: buni, mediocri, slabi. În timpul examinării, evaluatorul culege noi informaţii, care confirmă sau nu informaţiile anterioare. Adesea, la profesori, se manifestă o tendinţă involuntară pentru a reduce distanţa dintre nota prestaţiei respective şi notele anterioare. Se poate ajunge la situaţii când la un elev „bun”, greşelile să fie trecute cu vederea, iar pentru elevul „slab” să se contabilizeze riguros. Se poate întâmpla ca în procesul de evaluare să apară divergenţe de notare, când acelaşi produs şcolar este notat diferit de profesori diferiți sau de acelaşi examinator, când apreciază la momente diferite.
În articol sunt prezentate considerații generale asupra evaluării, în particular în ce privește testul docimologic și modul de alcătuire al unui test docimologic elaborat de către profesor, cu prezentarea unui model, a baremului de notare și a unei variante de corectare-notare, cu recomandarea ca asemenea teste să fie concepute și realizate aproape la toate disciplinele, pentru obișnuirea elevilor cu lucrul la asemenea teste, în vederea pregătirii lor pentru Evaluările naționale.
Evaluarea formativă prin proiecte educative europene
În cele mai multe cazuri, învățarea școlară este pasivă într-o măsură copleșitoare. Elevii ascultă de cele mai multe ori prelegeri din care rețin fragmente de informații pe care le învață pentru teste, fără să cunoască contextul și utilitatea reală a cunoștințelor care li se cere să le învețe.
Semnificația, participarea și motivarea intrinsecă a elevilor au fost punctele centrale ale proiectului eTwinning „Treasures around me” (Comorile din jurul meu), utilizând sarcini ”atipice”, ludic, activități colaborative, evaluare formativă autentică.
Excursia noastră – lecție interdisciplinară fără manuale, centrată pe elev
Excursia reprezintă pentru elevii mei prima opțiune pentru activitățile extrașcolare, deoarece le oferă posibilitatea de a se manifesta liber, de a socializa în alte contexte decât mediul școlar, de a-și îmbogăți experiența de viață. Ea este o lecție interdisciplinară fără manuale prin care li se dezvoltă dragostea față de țară, față de natură, față de semeni. Instruirea copiilor se face în afara mediului școlar, iar observațiile, discuțiile, dezbaterile sunt mai profunde și mai detașate, achizițiile învățării se fac mai rapid și sunt mai persistente. Impresiile în urma acestei activități vor motiva elevii să fie mai atenți la lumea înconjurătoare, să se implice mai mult în viața socială.
Articolul descrie modalitatea concretă de valorificare a unei excursii, transformând-o într-un parcurs de învățare.
Despre gândirea laterală. Aplicații în educație
Rețeta pentru a merge cu plăcere la școală este să fim deschiși, creativi și să acceptăm că fiecare copil e unic, interesant, intuitiv, dornic să cunoască tot mai mult, dar într-un mod puțin egoist, raportând totul la propria persoană. Trebuie să acceptăm că uneori e bine să ieșim din tipare, să-i învățăm să colaboreze, să înțeleagă ideea de adevăr sau dreptate raportându-se la cei din jurul lor, să nu-și impună punctul de vedere.
Articol integral →Noua platformă eLearning: ”Microsoft Educator Community”
Platforma Microsoft Educator Community/ Comunitatea Educatorilor Microsoft este concepută pentru a ajuta profesorii să-și dezvolte cariera, să colaboreze cu alți colegi și să pregătească elevii pentru un viitor bazat pe tehnologie. Noul site al comunității, disponibil la adresa education.microsoft.com, susține dezvoltarea profesională continuă și permite realizarea de proiecte inter și/ sau transdisciplinare cu elevii, pe teme moderne, actuale.
Articol integral →Profesorul și elevii, actori sociali
Viaţa socială e comparată uneori cu o scenă, pe care indivizii (actorii) interpretează roluri în faţa unui public capabil să participe și să reacționeze. Cât de convingător este jocul actorului în faţa publicului? Aceasta este întrebarea care l-a preocupat pe Goffman, în special datorită faptului că rolul publicului este extrem de important: sinele nu se construieşte decât prin medierea publicului, iar imaginea pusă în joc de individul în interacţiune trebuie să fie confirmată de acesta.
Articol integral →Noua știință a fericirii. Aplicații în educație și consilierea psihologică
Psihologia pozitivă este noul curent în psihologie promovat de psihologul american Martin Seligman și de colaboratorii săi. Cunoscută în media drept Știința fericirii, beneficiază de cea mai intensă activitate de cercetare în interiorul său. Cu aplicații fundamentate științific atât în psihologie și psihoterapie, cât și în domenii conexe, Psihologia pozitivă are ca scop fundamental sporirea experienţelor noastre pozitive prin descoperirea și folosirea propriilor puteri și virtuți de caracter.
În acest articol sunt discutate câteva dintre cele mai semnificative aplicații ale psihologiei pozitive, aplicații care merită să fie incluse în practica educațională în general și în cea a psihologului, în special. Cadrele didactice și părinții pot folosi ca atare sau în mod adaptat, individual sau în grup, aceste modalități practice în scopul optimizării stării de bine a copiilor și tinerilor, a relațiilor lor sociale și a experiențelor educaționale, în general. Aceste aplicații pot face obiectul unor activități de grup, unor proiecte educaționale sau pur și simplu, în mod minunat, pot deveni parte a etosului unei clase, școli sau al unei familii.
Calitatea în educație
Asistăm zilnic la o degradare a statutului profesorului și la remarci privind slaba calitate a educației. Însă o instituție școlară se bucură de prestigiu și funcționează bine atunci când fiecare membru (elev, părinte sau profesor) își îndeplinește cel puțin mulțumitor sarcinile care îi revin – iar asta se întâmplă în comunități care au de asemenea o cultură a calității.
Articolul își propune să abordeze problematica calității educației cât și rolul pe care îl au profesorii în realizarea acestui deziderat.
Școala de azi, între tradiție și inovație
Școala a fost întotdeauna un factor esențial în creșterea și continuitatea culturii unui popor. Ca parte indispensabilă a acestuia, ea a trebuit să se modeleze creînd noi punți între tînăra generație și dascăli. Copiii-elevi, mereu în pas cu inovațiile vieții, depășesc capacitatea profesorului de a li se adapta, el reprezentînd tradiția, în majoritatea cazurilor.
Cum să fii inovativ, ca profesor, cînd propria educație și cultură generală rămîn în urma timpului ce favorizează tînăra generație? E greu, într-adevăr, dar cum altfel am mai putea motiva să învețe pe elevii de azi, ce văd lumea doar prin prisma calculatorului și a gadgeturilor?
Ministerul Educaţiei