| |
Marilena Dumitra Zuda
|
Evaluarea tradițională și evaluarea modernă reprezintă două abordări distincte în contextul evaluării performanței, cunoștințelor și abilităților elevilor. Aşezarea ȋn oglindă a evaluării tradiţionale şi a evaluării moderne fiind o sarcină dificilă dar necesară. Dincolo de diferenţiere, trebuie să ţinem cont de continuitatea, trecerea firească de la tradiţional la modern.
Abordarea binomului „evaluare tradiţională- evaluare modernă” ȋntr-o analiză critic-constructivă necesită argumentul că acestea nu sunt separate ȋn abordări şi nici nu se exclud una pe cealaltă, coexistând ȋn spaţiul şcolar. Ȋn multe sisteme de ȋnvăţământ, dar şi ȋn cel din România, se ȋncearcă, cel puţin la nivel teoretic, accentul pe evaluarea modernă, bazată pe competenţe, pe procesele cognitive ale elevului, cât şi pe competenţe ale personalităţii. La nivel practic se promovează evaluarea centrată pe procesul ȋnvăţării, pe cogniţie şi metacogniţie.
Articol integral →
|
Florina-Elena Stoian
|
În cadrul procesului educațional, excursiile școlare joacă un rol vital, oferind elevilor posibilitatea de a învăța prin experiență directă și de a conecta cunoștințele teoretice cu realitatea din teren. Aceste activități nu doar că îmbogățesc curriculumul școlar, dar și contribuie la dezvoltarea abilităților sociale și la consolidarea cunoștințelor dobândite în clasă. În contextul actual, evaluarea impactului educațional al excursiilor școlare devine esențială pentru a asigura că obiectivele educative sunt atinse în mod eficient. Un instrument inovativ și eficient în acest sens este jurnalul reflexiv.
Articol integral →
|
Agenna Nicoleta Ionescu-Mazilu
|
Pentru orice profesor dedicat meseriei, există o preocupare constantă de a căuta metode adecvate pentru a îmbunătăți procesul de învățare a noțiunilor noi în rândul elevilor săi. În ciuda rigurozității și a preciziei care stau la baza disciplinei matematice, în învățarea acesteia apar adesea o serie de greșeli, de la unele elementare, calculatorii, de neatenție și până la erori de raționament, care pot fi atașate unor cauze mai profunde, neevidente la prima vedere. Studiul erorilor prin conștientizarea acestora, analizarea originii și tipului lor poate deveni pentru profesor o sursă prețioasă de relevare a adevărului matematic pentru elevii săi, dar și pentru propria educație matematică.
Articol integral →
|
Ramona Gherase
|
Violența reprezintă în lumea cotidiană una dintre problemele acute, care suscită interes din cauza generalizării sale și din perspectiva posibilității de prevenție. În fapt, violența este o manifestare a agresivității ce presupune utilizarea forței exercitate asupra unui individ. Pentru a preveni actele de violență prezente în mediul școlar și nu numai, trebuie clarificat și delimitat conceptul de violență și, în final, găsirea de soluții de prevenție și combatere a acesteia.
Articol integral →
|
Tamara Simon
|
Definirea conceptului de dificultăți de învățare este o provocare considerabilă datorită naturii complexe și variate a fenomenului. Diversele definiții propuse de-a lungul anilor reflectă avansurile continue în cercetările asupra acestui subiect. Majoritatea definițiilor sunt descriptive și se concentrează pe evaluarea performanțelor de învățare în raport cu așteptările normale pentru vârsta și nivelul intelectual al persoanei. Înțelegerea aprofundată a dificultăților de învățare este esențială pentru dezvoltarea de strategii educaționale adecvate și eficiente.
Articol integral →
|
Ana-Maria Cocor
|
Chiar dacă în zilele noastre se folosesc foarte multe resurse și materiale interactive și virtuale, utilizarea paginilor de colorat în cadrul activităților pentru corectarea vorbirii are un rol bine definit, care adeseori este subestimat. De ce folosirea coloratului în dezvoltarea vorbirii este mai mult decât doar colorat? Majoritatea copiilor cu vârsta cuprinsă între 3 și 8 ani cu dificultăți sau întârzieri în dezvoltarea vorbirii, au pe lângă aceste probleme și întârzieri în dezvoltarea motricității grosiere și fine, a articulării și comportamentului dificil. Ei necesită instrucțiuni explicite pentru anumite concepte deoarece nu le-au învățat prin expunere incidentală așa cum au făcut-o alți copii. Așa că dincolo de scopurile terapiei logopedice de corectare, consolidare și automatizare a sunetelor trebuie să avem în vedere și dezvoltarea motricității fine și educarea comportamentului adecvat pe parcursul unei ședințe terapeutice.
Articol integral →
|
Oana Gabriela Pătrașcu
|
Sintagma „cerinţe educative speciale” face referire la copiii cu deficienţe sau tulburări de învăţare, copiii din medii sociale şi defavorizate, copiii delincvenţi, copiii din grupuri etnice, copiii supradotaţi. Conceptul CES desemnează necesităţile educaţionale complementare obiectivelor generale ale educaţiei şcolare, necesităţi care solicită o şcolarizare adaptată particularităţilor individuale şi/sau caracteristicile unei deficienţe, precum şi o intervenţie specifică prin reabilitare corespunzătoare (Traian Vrăşmaş, 2001, p.27). Spectrul autismului se referă la severitatea simptomelor. Americanii au împărțit spectrul autismului în 3 nivele, în funcție de sprijinul social școlar, terapeutic de care au nevoie acești copii. La capătul înalt al spectrului, se află Sindromul Asperger, unde suportul necesar este minim și nu ne prea dăm seama că acei copii au o problemă deoarece copiii vorbesc normal, au un vocabular dezvoltat, funcționalitate mentală normală. La capătul opus se află copii cu simptomatologie severă, unde au nevoie de sprijin permanent, sindromul Karnner.
Articol integral →
|
Violeta-Daniela Nedelcu
|
Titlul acestui proiect eTwinning, al cărui fondator este prof. Galina Nichiforenco – IPLT „Ștefan-Vodă”, oraș Ștefan Vodă, Republica Moldova, îi reflectă și scopul: prin educația STREAM (Science/ Știință, Technology/ Tehnologie, Reading/ Citire și scriere, Engineering/ Inginerie, Arts/ Arte, Mathematics/ Matematică), elevii și profesorii dezvoltă competențe pentru abordarea problemelor actuale globale. Așadar, ideea de protejare a planetei a fost materializată printr-o abordare multi- și transdisciplinară.
Ca profesor de Limba și literatura română, sunt conștientă că această abordare este și atractivă, și provocatoare, atât pentru mine, cât și pentru elevii mei, potrivindu-ni-se să învățăm prin gândire critică, descoperire, experiment, atât colaborativ, cât și creativ.
Articol integral →
|
Gina Antohe
|
Viața socio-emoțională și afectivă reprezintă acea structură dinamică a personalității definită printr-un set de capacități, dispoziții, caracteristici care îi permit omului să-și mobilizeze energia creând oportunități de a obține rezultate pozitive, reflectând relațiile cu Sinele și cu cei din proximitate. Școlarul mic întâmpină dificultăți în ceea ce privește relaționarea cu ceilalți, înțelegerea și exprimarea emoțiilor. Dezvoltarea inteligenței emoționale vizează perceperea corectă a emoțiilor celorlalți și exprimarea acestora, folosirea informațiilor emoționale pentru a transmite gânduri sau mesaje, înțelegerea cauzelor sau a consecințele emoțiilor, folosirea emoțiilor într-o manieră constructivă. Pentru a favoriza o bună adaptare socială și menținerea unei bune sănătăți mentale, copiii trebuie învățați să recunoască ceea ce simt pentru a putea vorbi despre emoția pe care o au, trebuie să învețe cum să facă o disociere între sentimentele interne și exprimarea externă și nu în ultimul rând, să învețe să identifice emoția unei persoane din expresia ei exterioară pentru a putea să răspundă corespunzător la nevoile celorlalți.
Articol integral →
|
Georgiana Silvia Stancu
|
În epoca digitală, integrarea tehnologiilor moderne în educație a devenit o necesitate. Ca profesor de limbă franceză, pentru elevii din clasele primare, am descoperit că tehnologiile digitale nu doar facilitează procesul de învățare, dar și sporesc motivația și implicarea lor. Acest articol explorează utilizarea tehnologiilor digitale în predarea limbii franceze prin prisma experiențelor mele concrete.
Articol integral →
|
|
|
