| |
Mihaela Cârja
|
Aprofundarea studiului celor două nivele comportamentale, respectiv inteligenţa şi creativitatea, şi mai ales a locului lor în procesul de creaţie, au determinat în literatura de specialitate o serie de controverse și tendinţe: (a) subaprecierea rolului inteligenţei în creaţie într-o asemenea manieră încât între cele două componente n-ar exista doar o corelaţie nesemnificativă sau chiar o contradicţie; (b) considerarea inteligenţei ca un factor ordinar al creativităţii, care este dependentă şi de alţi factori; (c) explicarea nivelului creativităţii în dependenţă strictă de nivelul inteligenţei.
Articol integral →
|
Gabriela-Mirela Dragomir
|
În articolul de față, voi propune un joc (un joc adaptat) pe care l-am realizat la ora de dirigenție, urmând modelul de învățare experiențială al lui David Kolb. Jocul propus este unul de cunoaștere și promovează următoarele valori: înțelepciune și cunoaștere, curaj și încredere, onestitate și respect.
Articol integral →
|
Liliana Pricopi
|
Activităţile extraşcolare sunt o provocare, încă de la vârsta preşcolarităţii. Suntem, an de an, puşi în situaţii cât mai provocatoare, în selectarea activităţilor extraşcolare în funcţie de obiectivele propuse, pentru fiecare an şi după nivelul de dezvoltare al grupei. Ţinem cont de mai mulţi factori care ar putea influenţa desfăşurarea activităţilor, cum ar fi: starea vremii, mijlocul de transport (ţinând cont de faptul că noi venim din mediul rural), sprijinul financiar de care am avea nevoie pentru a desfăşura aceste activităţi şi, nu în ultimul rând, posibilitatea copilului de a se deplasa. Toate aceste impedimente sunt depăşite cu eforturi şi multă implicare, reușind să desfăşurăm acţiuni de succes, în urma cărora copiii rămân impresionați pozitiv, pentru o lungă perioadă de timp.
Articol integral →
|
Tita-Viorica Drăghici
|
Cei mai mulți dintre noi consideră că dacă au formulat mesajul prin care transmit ceea ce doresc sau dacă își exprimă cu convingere opiniile sunt pe deplin înțeleși. De fapt, lucrurile nu stau așa deoarece, involuntar, strecurăm în mesajul nostru și alte valențe decât cele exprimate conștient. Aceasta deoarece comunicarea înseamnă mai mult decât a vorbi.
Articol integral →
|
Adriana-Claudia Moldovan
|
Comunicările verbale susținute în prezența unei audiențe se desfășoară în diverse forme de expunere şi în diverse situații. Indiferent de formă, scop sau context, fie că este vorba despre expunerea unui subiect oral la o oră de curs, despre informarea membrilor unei echipei de lucru, despre demonstrații sau despre prezentarea unor materiale, principiile de bază pentru o comunicare verbală eficientă sunt aceleași.
Articol integral →
|
Alina Orzaru
|
În timp ce unii analiști spun că limba engleză devine limba internațională a afacerilor și a societății, nu a existat niciodată un moment mai bun pentru a învăța o limbă străină, cum ar fi limba germană, franceză sau japoneză. Deși astfel de limbi nu pot fi la fel de răspândite ca engleza, ele oferă bogate seturi de lingvistică care nu se regăsesc în nici un dialect al limbii engleze. Motivele pentru învățarea unei noi limbi sunt variate, dar importanța învățării limbilor străine este universală: întotdeauna vă va fi de folos într-un fel sau altul.
Articol integral →
|
Adriana Lefter
|
Întotdeauna mi-a plăcut să descopăr cele mai interesante metode să le predau elevilor mei, să le trezesc interesul pentru învățare, pentru a veni cu drag a doua zi la școală, iar pentru aceasta mereu am citit, am participat la multe cursuri de formare pe platforme educaționale cum ar eTwinning și Scientix, unde am descoperit informații minunate și oameni cu creativitate deosebită.
Obținerea proiectului Erasmus+ „Energy for life”, un proiect al cărui scop principal este învățarea STEM și dezvoltarea capacităților de protecția a mediului, fost un moment de deschidere a minții, punctul de plecare spre studiul abordării STEM.
Articol integral →
|
Gina Antohe
|
Școala modernă, prin educația și instruirea de care este responsabilă, are ca preocupări fundamentale nu numai transmiterea unui sistem de cunoștințe, ci, mai ales, îndrumarea și stimularea elevilor în direcția dezvoltării cognitive, afective, sociale, a exersării abilităților în contexte variate, în vederea pregătirii lor pentru integrarea optimă în activitatea și viața socială. Profesorul devine astfel organizatorul și îndrumătorul educării și formării prin efort propriu al elevului, iar acesta devine participant direct și activ la cunoașterea realității, la formarea propriei sale personalități.
Pornind de la aceste aspecte, am realizat un studiu practic-aplicativ care s-a derulat pe parcursul unui an școlar, al cărui scop fiind creșterea performanței școlare a elevilor prin formarea deprinderilor de muncă independentă.
Articol integral →
|
Valentina Stancu
|
Elementele de geometrie pot fi asimilate creativ prin acţiune directă de recunoaştere, conturare, măsurare a acestora din mediul înconjurător ori de câte ori ni se prezintă o situaţie care favorizează punerea lor în evidenţă şi posibilitatea de a le reproduce în scopul formării reprezentărilor acţionate pe care ulterior, în clasă, elevii le pot transpune în scheme analogice sau desen pedagogic ca urmare a saltului calitativ la reprezentarea iconică şi apoi exprimate propoziţional prin notele definitorii sau prin formularea simbolică ca expresie a saltului calitativ la reprezentarea simbolică.
Articol integral →
|
|
|
