| |
Mihaela-Ramona Florea
|
Termenul a „copia” a devenit în ultimul timp un lucru tolerat moral, oarecum tacit, în multe medii de activitate. În ceea ce privește însă mediul educațional, societatea se așteaptă, pe bună dreptate, la un comportament integru de la cei ce sunt formatori de caractere. Atunci când un profesor devine un fel de „xerox” cred că se pierde orice șansă de construire a unui viitor mai bun. Privind lucrurile din punctul acesta de vedere, nu e de mirare că plagiatul a devenit una dintre problemele majore ale eticii academice. Dar ce înseamnă, până la urmă, a plagia?
Articol integral →
|
Silviu Suliță
|
În sistemul de învățământ există multe probleme grave care ar necesita o rezolvare urgentă. Dar nepăsarea voită a persoanelor care ocupă funcții de conducere face ca aceste chestiuni să fie ocolite. Toate aceste probleme trec de la o guvernare la alta care refuză să vadă realitatea. Din păcate, motto-ul „Educația – prioritate națională” afișat în campaniile electorale a fost înlocuit de facto cu „Educația la kilogram”.
Articol integral →
|
Loreta Moisă
|
Societatea este într-o continuă evoluţie. În funcţie de caracteristicile fiecărei etape, ea şi-a creat întotdeauna şcoala de care a avut nevoie şi care a corespuns intereselor sale. Învăţământul modern a creat o deschidere către nevoile elevului ca viitor membru al societăţii, plasându-l în centrul acţiunii tuturor tipurilor de educaţie. Pentru pregătirea elevilor conform cerinţelor pieţii se impune implicarea lor în activităţi productive, în care să-şi valorifice cât mai mult posibil creativitatea. Pentru aceasta, în şcoală trebuie să existe laboratoare, cabinete şi ateliere înzestrate cu aparatură şi utilaje adecvate, şi mai ales cadre didactice cu o pregătire corespunzătoare care să le permită investigarea aptitudinilor elevilor pentru a găsi căile cele mai potrivite stimulării fiecărui elev şi angajarea lui într-o activitate eficientă. Timpul petrecut realizând diferite machete, referate, prezentări Power Point, piese de mobilier şi alte materiale didactice atât de necesare nu face decât să-i pregătească pe elevi pe un fond larg de specializare.
Articol integral →
|
Adelita Anoca
|
Familia are o responsabilitate uriașă și menirea de a oferi copilului exemple practice, de a crea un mediu în care acesta să învețe, să cunoască, să simtă și să înțeleagă, să experimenteze și să tragă concluzii. Familia este și va rămâne prima școală a fiecărui copil. Cei șapte ani de acasă reprezintă bagajul cu care copilul pornește la drum în școala în care va învăța. Fiecare familie alege să acționeze așa cum consideră că este mai bine pentru cei apropiați, însă alegerile făcute nu sunt întotdeauna cele corecte. Locul părintelui nu poate fi ținut în copilărie de bunici, prieteni, alte rude sau psihologi. Aparent, copilului nu-i lipsește nimic, dar părinții trebuie să înțeleagă că cei mici au nevoie de ei în preajma lor pentru a se dezvolta armonios din punct de vedere emoțional, moral și intelectual. Cele materiale sunt necesare trupului, însă cele spirituale sunt mult mai de preț și sunt necesare sufletului care va rămâne mereu cu acel gol neumplut, cu acea suferință nealinată, lipsa părinților și dorul de aceștia.
Articol integral →
|
Graţiela Visan
|
Când copilul învață să vorbească, când învață codurile specifice care reglează actele sale verbale, el învață structurile sale sociale. De câte ori copilul vorbește ori ascultă, structura socială din carte face parte este întărită de el, iar identitatea lui socială este modelată. Codurile sociolingvistice sunt metode fundamentale de control ale transmiterii culturii sau subculturii şi de creare a identităţii sociale.
Articol integral →
|
Adina-Cristina Neacşu
|
Educaţia outdoor este un concept relativ nou în sistemul educaţional românesc, care captează interesul tuturor agenţilor educaționali. Termenul de outdoor poate avea numeroase accepţiuni, însă esenţa termenului constă în învăţarea în aer liber. În cadrul activităţilor desfăşurate cu copiii, acest tip de activitate se poate regăsi în activităţile recreative, activităţi de dezvoltare personală, drumeţii, excursii, tabere cu tematică în natură. Activitatea outdoor presupune contactul direct cu natura, protejarea mediului – în condiţiile în care asistăm la despăduriri masive, la poluarea apelor. Aceste tipuri de activităţi urmăresc formarea atitudinii și comportamentului responsabil. Asemenea activităţi au beneficii atât pentru dezvoltarea fizică, cât şi psihică.
Articol integral →
|
Marilena Ifrosa
|
Competențele sociale ale preșcolarilor includ o componentă legată de abilitățile interpersonale, precum și o componentă ce se referă la abilitățile intrapersonale de control comportamental. Competențele interpersonale sunt responsabile de modul în care copiii se comportă în relațiile cu ceilalți; competențele intrapersonale reprezintă substratul care asigura dezvoltarea optimă a relațiilor cu ceilalți. Abilitățile sociale intrapersonale sunt în strânsă legătură cu competențele emoționale. Dobândirea strategiilor de reglare emoțională favorizează capacitatea de exercitare a controlului asupra propriului comportament. Abilitățile de a înțelege emoțiile proprii și ale celorlalți și de a le exprima sunt esențiale în stabilirea și menținerea relațiilor cu ceilalți.
Articol integral →
|
Anamaria Corina Golumbeanu
|
În acest an școlar, am participat cu elevii mei de clasa a V-a la două proiecte eTwinning pe care le-am integrat la orele de Consiliere și Dezvoltare Personală. La unul dintre proiecte am fost invitată să particip de partenerul fondator din Turcia cu prilejul Zilei Europene a Limbilor. Este vorba de proiectul eTwinning ”Family Words”. Un alt proiect eTwinning pe care l-am integrat la orele de dirigenție a fost ”Little Culture Ambassadors”, la care am fost invitată să particip de același partener fondator din Turcia.
Articol integral →
|
Viorica Mățilă-Parfeni
|
Vacanța de vară este perioada în care copiii sunt liberi să se joace, să viseze, să uite de şcoală, să se bucure în voie de acele activități de suflet, pentru care nu au găsit destul timp în perioada școlii. Dar, în cazul când timpul copiilor în perioada vacanțelor este nestructurat, există riscul ca unii copii să se plictisească. Lipsa unui program zilnic, chiar și de vacanță, înseamnă și lipsa unor repere temporale, a unor provocări, responsabilități, satisfacții etc., or, un program oferă stabilitate, ordine, utilitate, și un sentiment securizant, de genul „totul este sub control”. Pentru cei mici, vacanța nu ar trebui să însemne doar distracție alternată cu leneveală. Părinții și profesorii ar trebui să-i îndrume spre activităţi ludice, creative, educative şi sportive, derulate atât în interior, cât şi în aer liber, care să-i ajute pe copii să socializeze, să experimenteze, să soluționeze conflicte, să lege noi prietenii să-și formeze un mod de gândire adecvat vârstei, jocul copiăriei fiind cel mai serios antrenament pentru o dinamică socială corectă. Vacanța este perioada în care atât părinții cât și copiii își pot petrece timpul altfel împreună. Puneți accent pe calitatea relației, nu pe numărul obiectivelor turistice vizitate sau pe bugetul alocat concediului!
Articol integral →
|
|
|
