Toate articolele din categoria: Abordare interdisciplinară
O abordare interdisciplinară a operei Romeo și Julieta, de William Shakespeare
În societatea contemporană, tendința sistemului de învăţământ, orientat spre formarea și dezvoltarea competenţelor-cheie, este de a valorifica, tot mai mult, un nou model de predare-învățare a disciplinelor școlare, în care sunt consolidate cunoștințe din diverse arii curriculare, în vederea educării unei persoane inteligente, capabile să înțeleagă lumea înconjurătoare și să răspundă imperativelor acesteia, printr-o unitate a cunoașterii. Este foarte important ca profesorul să creeze contexte pentru învățare ca elevul să observe lumea, să pună întrebări, să o descopere, să se integreze armonios în societate, să învețe a lua decizii importante, a construi relații cu cei din jur. De aceea, activitățile propuse la clasă trebuie să-i antreneze pe elevi în condiții practice de analiză și interpretare, asigurându-le rolul de investigator, explorator și creator de noii soluții și idei.
Articol integral →Despre transdisciplinaritate în practica școlară. Avantaje, provocări, limite
Transdisciplinaritatea este, alături de interdisciplinaritate, intradisciplinaritate, pluridisciplinaritate și abordarea modulară, o formă de abordare a conținuturilor învățării care prezintă o serie de avantaje și dezavantaje. În esență, se poate spune că transdisciplinaritatea vizează unitatea cunoașterii, transgresarea acesteia dincolo, între și înauntrul disciplinelor școlare. Chiar dacă se deosebește de celelalte, transdisciplinaritatea este complementară lor. Obiectivele învățării transdisciplinare vizează dezvoltarea armonioasă, integrală, a personalității elevilor, respectiv formarea lor în spiritul responsabilității sociale. Transdisciplinaritatea are ca intrări nu materia, ci demersurile intelectuale, psihomotorii și afective ale elevilor.
Articol integral →Cum formez competențe antreprenoriale prin disciplina mea?
Lucrarea își propune să aducă în discuție impactul predării limbii engleze asupra dezvoltării competențelor cheie, ce stau la baza profilului de formare al absolventului de liceu. Accentul cade pe formarea competenței de comunicare în limba engleză, alături de competența spirit de inițiativă și antreprenoriat și competența digitală, prin intermediul conținuturilor, strategiilor și al materialelor predate și evaluarea rezultatului.
Articol integral →Transdisciplinaritate în cadrul orelor de limba și literatura română – exemple practice
Prin proiectarea unui demers didactic transdisciplinar, în cadrul disciplinei Limba și literatura română, explorarea textelor literare pornește de la valorificarea experiențelor proprii, până la realizarea propriilor judecăți de valoare asupra acestora. Strategiile didactice bazate pe transdisciplinaritate nu sunt doar atractive pentru elevi, ci contribuie activ și la dezvoltarea gândirii critice, a creativității, a creșterii stimei de sine, a încrederii în propriul potențial, a expresivității emoționale, a autoeficacității, a acceptării, a empatiei și a toleranței față de cei din jur. Consider că pentru o învățare activă și productivă este necesară coeziunea grupului, dar și promovarea incluziunii școlare. Toate acestea sunt posibile prin activitățile interdisciplinare și transdisciplinare, ce implică utilizarea diverselor metode activ-participative, ce presupun interacțiune și cooperare între elevi și elevi-profesor.
Articol integral →Jurnalismul școlar – o posibilă alternativă educațională?
Scopul principal al educației de astăzi este să pregătească elevii pentru o lume care evoluează mai rapid ca niciodată, care are nevoie de absolvenți capabili să gestioneze orice schimbare și să fie coordonați de două competențe absolut vitale într-o civilizație care tinde spre globalizare: cunoașterea a celor puțin două limbi străine și abilități digitale excelente. Articolele scrise de elevi în limbile franceză și engleză le oferă posibilitatea de a-și autoevalua competențele lingvistice însușite la ore și competențele digitale legate de pachetul Office. Articolul își propune o analiză și câteva răspunsuri cu privire la jurnalismul școlar ca un mod alternativ de a preda/ evalua limbile străine și gândirea critică.
Articol integral →Matematica frumoasă a muzicii
Experiența și practica personală în domeniul muzical mi-a amplificat constant ideea că muzica este mai mult decât producerea și percepția sunetelor reale. Experiența muzicală implică atât gândirea muzicală prin imaginarea realității înconjurătoare, cât și reprezentarea mentală a acesteia, prin mijlocirea sunetelor supuse unor permanente relații matematice. Acest lucru poate apărea ca un fenomen neintenționat, ce poate părea a fi „sunetul minții” (Freya, 2009, p. 41). Încă din 1938 Carl E. Seashore, cunoscut psiholog american, anticipa cumva cercetările viitoare în domeniu, afirmând: „Scoate imaginea din mintea muzicală și scoți esența ei” (Seashore, 1938, p. 6), astfel, alternativ, raportat la ideile expuse de psihologul Freya Bailes (Freya, 2009), imaginea muzicală poate fi un corolar involuntar al activității muzicale, cum ar fi anticiparea următoarei melodii a unui player audio, sau căutarea sunetului ideal, lucrând la o compoziție muzicală, ambele astfel de activități fiind bazate pe auzul intern (Intons-Peterson, 1992).
Articol integral →Formarea conduitei moral-civice prin procesul instructiv-educativ
Rolul educației este de a forma valori integral umane de la vârsta școlarității mici. Inserarea valorilor morale trebuie făcută prin acceptare și nu prin obligare sau impunere, similarele îndoctrinării. Concepția potrivit căreia „mama moralei rămâne teama”, a lui Nietzsche, este depășită. Educarea valorilor morale se face prin ceea ce elevii văd zilnic. Li se pot cere să fie cinstiți doar într-o școală și într-un sistem care prelevă această calitate, li se poate cere să se poarte frumos cu cei din jur, doar dacă punem accent pe activități incluzive la clasă și în societate și le putem spune că evoluția personală trebuie să fie principalul lor obiectiv doar dacă lucrăm integrat adaptat nevoilor fiecăruia și transmitem acest lucru prin activitățile la clasă. Așa că am creat programul educațional „Mici și valoroși”, cu un tipar săptămânal, pe baza căruia am urmărit formarea principalelor valori morale specifice vârstei școlare mici și am comparat rezultatele anterioare aplicării programului cu cele rezultate din program.
Articol integral →Abordarea integrată a învățării prin educația STEM
Educația STEM presupune integrarea în educația elevilor a elementelor științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii și a practicilor asociate acestora pentru a crea un mediu de învățare axat pe elev, cu accent pe investigarea fenomenelor din lumea reală și pe rezolvarea de probleme.
În acest articol, am surprins o parte dintre beneficiile și impactul implementării educației STEM la clasă.
Interdisciplinaritate prin activități de educarea limbajului
Interdisciplinaritatea creează punți între ariile curriculare, tinzând către o unitate a cunoașterii. Învățarea activă și interdisciplinară sunt privite dintr-o perspectivă holistică; educatorul trebuie să-și conducă copiii într-o călătorie fascinantă, astfel încât aceștia să cunoască, să exploreze lumea în care trăiesc și pe care să o înțeleagă. Prin jocurile didactice exemplificate în articolul de față, abordate interdisciplinar, consolidăm aptitudinile, capacitățile de comunicare, matematice, psihomotrice, muzicale, de construcții.
Articol integral →Proiect educațional: Figurile geometrice în cusături tradiționale românești
Atrasă, fiind, de cusăturile manuale românești, de portul tradițional românesc, am decis să desfășor un proiect educațional pentru promovarea tradițiilor, într-o abordare interdisciplinară. Ideea de a-i stimula să lucreze pe etamină mi-a surâs de ceva timp, iar, în momentul în care am găsit partenerii educaționali potriviți, am reușit să o pun în practică. Geometria aplicată în cusături i-a atras pe toți elevii, chiar şi pe cei ce mai greu reușeau să se implice în cadrul orelor obișnuite de matematică, așa că, iată, am găsit alternativa ce a reușit să le dea motiv de a înțelege şi de studia matematica cu plăcere.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei