Toate articolele din categoria: Articole Propuse
Despre gândirea laterală. Aplicații în educație
Rețeta pentru a merge cu plăcere la școală este să fim deschiși, creativi și să acceptăm că fiecare copil e unic, interesant, intuitiv, dornic să cunoască tot mai mult, dar într-un mod puțin egoist, raportând totul la propria persoană. Trebuie să acceptăm că uneori e bine să ieșim din tipare, să-i învățăm să colaboreze, să înțeleagă ideea de adevăr sau dreptate raportându-se la cei din jurul lor, să nu-și impună punctul de vedere.
Articol integral →Noua platformă eLearning: ”Microsoft Educator Community”
Platforma Microsoft Educator Community/ Comunitatea Educatorilor Microsoft este concepută pentru a ajuta profesorii să-și dezvolte cariera, să colaboreze cu alți colegi și să pregătească elevii pentru un viitor bazat pe tehnologie. Noul site al comunității, disponibil la adresa education.microsoft.com, susține dezvoltarea profesională continuă și permite realizarea de proiecte inter și/ sau transdisciplinare cu elevii, pe teme moderne, actuale.
Articol integral →Profesorul și elevii, actori sociali
Viaţa socială e comparată uneori cu o scenă, pe care indivizii (actorii) interpretează roluri în faţa unui public capabil să participe și să reacționeze. Cât de convingător este jocul actorului în faţa publicului? Aceasta este întrebarea care l-a preocupat pe Goffman, în special datorită faptului că rolul publicului este extrem de important: sinele nu se construieşte decât prin medierea publicului, iar imaginea pusă în joc de individul în interacţiune trebuie să fie confirmată de acesta.
Articol integral →Noua știință a fericirii. Aplicații în educație și consilierea psihologică
Psihologia pozitivă este noul curent în psihologie promovat de psihologul american Martin Seligman și de colaboratorii săi. Cunoscută în media drept Știința fericirii, beneficiază de cea mai intensă activitate de cercetare în interiorul său. Cu aplicații fundamentate științific atât în psihologie și psihoterapie, cât și în domenii conexe, Psihologia pozitivă are ca scop fundamental sporirea experienţelor noastre pozitive prin descoperirea și folosirea propriilor puteri și virtuți de caracter.
În acest articol sunt discutate câteva dintre cele mai semnificative aplicații ale psihologiei pozitive, aplicații care merită să fie incluse în practica educațională în general și în cea a psihologului, în special. Cadrele didactice și părinții pot folosi ca atare sau în mod adaptat, individual sau în grup, aceste modalități practice în scopul optimizării stării de bine a copiilor și tinerilor, a relațiilor lor sociale și a experiențelor educaționale, în general. Aceste aplicații pot face obiectul unor activități de grup, unor proiecte educaționale sau pur și simplu, în mod minunat, pot deveni parte a etosului unei clase, școli sau al unei familii.
Calitatea în educație
Asistăm zilnic la o degradare a statutului profesorului și la remarci privind slaba calitate a educației. Însă o instituție școlară se bucură de prestigiu și funcționează bine atunci când fiecare membru (elev, părinte sau profesor) își îndeplinește cel puțin mulțumitor sarcinile care îi revin – iar asta se întâmplă în comunități care au de asemenea o cultură a calității.
Articolul își propune să abordeze problematica calității educației cât și rolul pe care îl au profesorii în realizarea acestui deziderat.
Școala de azi, între tradiție și inovație
Școala a fost întotdeauna un factor esențial în creșterea și continuitatea culturii unui popor. Ca parte indispensabilă a acestuia, ea a trebuit să se modeleze creînd noi punți între tînăra generație și dascăli. Copiii-elevi, mereu în pas cu inovațiile vieții, depășesc capacitatea profesorului de a li se adapta, el reprezentînd tradiția, în majoritatea cazurilor.
Cum să fii inovativ, ca profesor, cînd propria educație și cultură generală rămîn în urma timpului ce favorizează tînăra generație? E greu, într-adevăr, dar cum altfel am mai putea motiva să învețe pe elevii de azi, ce văd lumea doar prin prisma calculatorului și a gadgeturilor?
O altfel de predare
M-am hotărât să scriu acest articol în urma unei discuții cu un apropiat, care a avut o disensiune cu copilul care a trecut în clasa a V-a și care nu pricepea ce fel de ore sunt acelea în care trebuie doar să scrii ce spune profesorul, indiferent că înțelegi ceva sau nu. Era profund dezamăgit și speriat, deoarece avusese o cu totul altă viziunea despre următoarea etapă din viața lui.
Articol integral →O abordare actuală a creațiilor populare în gimnaziu
Speciile literare sunt studiate încă de la gimnaziu. În particular, creațiile populare necesită o strategie care să favorizeze participarea și implicarea elevilor. Ei trebuie să cunoască expresia spiritului românesc – trecutul, tradițiile și obiceiurile unui popor bogat cultural. Trăsăturile speciilor literare basm, baladă, doină pot fi însușite prin metode care să îi atragă pe elevi, iar articolul de față propune abordarea bazată pe proiecte.
Articol integral →Cultivarea creativității școlarului mic prin lecțiile de matematică
Predarea matematicii trebuie să se realizeze în funcție de rolul și importanța ei în dezvoltarea societății și științei. Creativitatea este apreciată drept o însușire generatoare a progresului. Ritmul alert al dezvoltării și competiției în toate domeniile de activitate ne impune să gândim repede și bine. Dezvoltarea științei, a tehnicii și culturii sunt condiționate în mare măsura de capacitatea creativă a oamenilor.
Gândirea creatoare se formează în procesul de învăţământ prin orientarea şi stilul activităţii elevilor, prin tipul de sarcini şi exerciţii care pot constitui un antrenament al gândirii. Însăşi creativitatea se învaţă. Elevul învaţă modul în care se gândeşte creator. În sprijinul acestei idei poate fi invocată şi poziţia lui B. Schwartz: ”Creativitatea se învaţă, chiar dacă nu se învaţă ca fizica sau tâmplăria. Ar fi mai nimerit să spunem că se descătuşează sau se dezvoltă„.
Efectele divorţului asupra copiilor
Schimbările structurii familiale, fie că este vorba despre formarea cuplurilor şi a familiilor, despre divorţuri, sunt strâns legate de alte domenii sociale şi mai ales de cel al instituţiei şcolare, ea însăşi în plină schimbare atât în privinţa formelor, cât şi a funcţiilor. Reuşita şcolară a copiilor depinde nu doar de “moştenirea” culturală, ci şi de mediul social. Familia este aşadar interlocutorul privilegiat al şcolii.
Odată cu creşterea ratei divorţurilor, s-au depus eforturi pentru a se cunoaşte consecinţele separării părinţilor asupra evoluţiei şcolare a copiilor lor. Acestea sunt prezentate succint în cele ce urmează.
Ministerul Educaţiei