Crochiu: managerul şcolar

Lider, manager, director – mai multe lexeme care surprind rolul complex al celui care conduce o unitate şcolară. Omul care însumează competenţe solide de management, dar şi real tact pedagogic, o bună cunoaştere a şcolii, a oamenilor, capacitate de previziune şi de intervenţie, directorul de şcoală trebuie să se dedice întru totul activităţilor şcolii şi să înţeleagă că propria identitate se impregnează de cea a instituţiei şi invers, că ilustrează, alături de echipa sa, cadre didactice, părinţi, elevi, personal didactic auxiliar şi nedidactic, imaginea unei şcoli.

Articol integral →

Structuri literare în comunicarea didactică. Naraţiunea – abordare teoretică şi practică

Lucrarea de faţă se doreşte a fi o încercare atât de evidenţiere a valenţelor pedagogice ale naraţiunii în procesul comunicării didactice, cât şi a contextului în care această structură literară serveşte la îndeplinirea/atingerea unor obiective/ finalităţi educaţionale în cadrul disciplinelor socio-umane, mai precis în predarea-învăţarea conceptului de mit. Demersul nostru va porni de la definirea/ conceptualizarea termenilor-cheie care fac obiectul acestei analize şi la care vom face referire pe parcursul lucrării. Ulterior, vom evidenţia particularităţile naraţiunii ca structură literară, respectiv condiţiile în care aceasta poate fi utilizată în procesul comunicării didactice, a modalitate de structurare a comunicării didactice. În final, vom exemplifica modul în care naraţiunea serveşte demersului didactico-pedagogic în cadrul disciplinelor socio-umane.

Articol integral →

Optimizarea procesului de învățământ prin utilizarea strategiilor cu caracter ludic. Strategia Frisco

Strategiile cu caracter ludic activează elevii din punct de vedere cognitiv, afectiv şi motric-emoţional, iar interacţiunile și relaţionările le dezvoltă autocontrolul eficient al conduitelor, evidenţiind modul corect sau incorect de comportare în anumite situaţii.
Prin practicarea metodelor activ-participative, elevii devin actori ai vieţii sociale atât a lumii în care trăiesc, cât și a lumii pentru care se pregătesc, căci metodele date eficientizează formarea rapidă şi corectă a convingerilor, atitudinilor şi comportamentelor, facilitează socializarea elevilor, formându-le capacitatea de a rezolva situaţii problematice dificile și de a înţelege opiniile, trăirile şi aspiraţiile celor din jur.
Articolul prezintă un exemplu de aplicare practică a acestei strategii alternative  la lecţia de limbă şi literatură română în clasa a III-a (aplicat în contextul curriculumului din Republica Moldova) – strategia cu caracter ludic „Frisco”.

Articol integral →

Predarea limbilor străine la elevii de vârstă mică

Copiii care învaţă de timpuriu o limbă străină au o receptivitate crescută către asimilarea mai multor limbi străine şi conştientizează importanţa comunicării cu ceilalţi. Lumea este într-o schimbare rapidă, iar dezvoltarea tehnologiei creează legături din ce în ce mai strânse între oameni de culturi diferite. Fiind vorbitor fluent în mai mult decât o singură limbă, va oferi un beneficiu extraordinar copiilor ca cetăţeni ai acestei lumi.

Articol integral →

Memorizările şi desenul ca activităţi integrate

Psihologii au pus în evidenţă, pe baza unor experienţe interesante, faptul că memorarea preşcolarilor e legată de imagini concrete, cu caracter analitic, detaliat sau situativ (bazat pe relaţii de contiguitate).
Pornind de la aceste considerente, foloseam în cadrul activităţilor de memorizare planşe care, privite în ansamblu, erau adevărate picturi din care copilul înţelegea  la un moment dat ceea ce voia el, referitor la textul poeziei.
Aveam de multe ori eşecuri în povestirea textului poeziei pe baza acestor planşe şi de aceea am revăzut capitolele din psihologie referitoare la rolul imaginii în învăţarea verbală şi înţelegerea mesajului prin intermediul imaginii.

Articol integral →

Fantasticul din lumea basmelor și dezvoltarea mecanismelor psihice la copii. Studiu de caz: elevii cu intelect liminal și retard mintal ușor și mediu

Psihicul reprezintă o organizare sistemică în patru categorii: mecanismele informațional-operaționale, mecanismele psihice stimulator-energizante, mecanismele psihice reglatorii și mecanismele psihice integratoare. Toate împreună și fiecare în parte generează și se autodezvoltă biofiziologic și neurofuncțional și prin stimulare (exersare); ele se întrepătrund.
Dezvoltarea psihică atipică apare și în contextul întârzierilor de dezvoltare, pe fondul, cel mai frecvent, al retardului mental sau intelectului liminal. Pentru copiii cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă, cu intelect liminal sau retard mintal ușor/mediu, folosirea basmului pentru antrenarea mecanismelor psihice, arată un mic studiu explorativ realizat de noi, este oportună la nivelul claselor a V-a și a VI-a. În fapt, este o întârziere cognitiv-instrumentală și de achiziții de 2-4 clase.

Articol integral →

Lectura, în școală și în viață

Lectura este o activitate indispensabilă, atât în viaţa cotidiană, dar şi în studiul celorlalte discipline. Există o interdependenţă între lectură-înţelegere-memorare-reproducere. Pentru a fi capabil să reproducă cele citite, elevul, indiferent de nivel, trebuie să citească manifestând interes şi înţelegere.
Prezentul articol își propune redescoperirea locului lecturii în viața elevului și importanța pe care aceasta o are în viața de zi cu zi. În articol prezentăm preferinţele de lectură ale elevilor în limba română, dar şi în limba  engleză, precum și o comparație între lecturarea electronică și lecturarea cărților.

Articol integral →

Metode moderne versus metode tradiţionale

Articolul reprezintă un punct de vedere propriu asupra evoluţiei învăţământului românesc din perspectiva procesului didactic, cu precădere privind metodele de învăţământ. M-am oprit asupra acestei teme pentru că am simţit că metodele de învătământ folosite în învăţământul românesc pot contribui mai mult la modernizarea educaţiei aflate acum în plin proces de inovare. De elev şi de cadrul didactic depinde calea pe care va înainta educaţia, căci ambii îşi pun amprenta asupra procesului de învăţământ, se formează reciproc și își pot schimba mentalitatea.

Articol integral →