Rolul programelor de formare asupra dezvoltării personale. Formarea şi dezvoltarea competenţelor cheie în vederea învăţării de-a lungul întregii cariere

În urma multitudinii de activităţi derulate ca urmare a perfecţionării prin stagiile de formare continuă, mereu mi-am  adaptat strategiile şi modul de desfăşurare a proiectelor educaţionale pentru a răspunde ochilor curioși și întrebători ai copiilor, să ajung la sufletele lor, să le trezesc conştiinţele, să-i fac încrezători în propriile forţe şi puterea ştiinţei, într-un cuvânt, să am mulţumirea datoriei împlinite.
Articolul încearcă să readucă în prim-plan importanţa cursurilor de formare continuă şi de autoinstruire permanentă în proiectarea şi derularea activităţilor didactice formale şi nonformale.

Articol integral →

Diriginți și… diriginți

Cantitativ, ora de consiliere aproape că nici nu se vede dintre multele obiecte din orarul unei şcoli. Ca importanţă însă, consilierea ar trebui să se ia la întrecere cu toate celelalte materii şi să emită pretenţii. Prin consiliere îşi dau mâna ştiinţele umaniste cu ştiinţele exacte pentru a-l pune pe cel ce bate la porţile afirmării în faţa uriaşului exemplu al efortului uman întru împlinirea creatoare; şi tot consilierea îi oferă calea culturală a depăşirii condiţiei de om. Aceasta se întâmplă când frământările colectivului de elevi găsesc audienţă maximă la diriginte, când întâlnirile acestuia cu copiii, mai mari ori mai mici, nu sunt doar didactice, reducându-se doar la orele de program.

Articol integral →

Statutul social și statutul de cadru didactic

Statutul social a fost teoretizat de numeroși autori ca fiind elementul definitor al poziției indivizilor într-un grup social, acesta fiind determinat cu precădere de opinia publică. În acest articol vom pune accent pe înțelegere statutului cadrului didactic și pe valentele lui din perioada recentă. Acesta a suferit de-a lungul timpului numeroase influențe determinate de mass-media, opinia publică, guvern și alți factori interni sau externi sistemului de învățământ. Articolul de față pune accent pe efectele pe care le au factorii de influență asupra stimei de sine a cadrului didactic.

Articol integral →

Lumea magică a jocului oferă copiilor contextul favorabil dezvoltării competențelor sociale

Puterea de a anima lumea din jurul său îi dă copilului universul în care să crească frumos și se dezvolte armonios. A visa cu ochii deschiși spre lumea magică a jocului, a da viață lucrurilor frumoase și a vedea universul basmului ca un fapt real creează spațiul social și contextul psihologic în care fiecare copil să-și dezvolte personalitatea, să-și formeze competențele sociale.
În fapt, acesta este rolul primordial al jocului, de a dezvolta copilul din perspectivă comportamental-afectivă și cognitiv pentru a se integra în grupurile de apartenență, a-și proiecta așteptările și activitățile spre devenire socială prin valori și fapte specifice comunității de apartenență/ de referință.

Articol integral →

Tele-simularea: o tehnică educativă, inovatoare, în dezvoltarea competenței de comunicare orală în limba franceză

Ideea utilizării tehnicii de tele-simulare s-a născut din constatarea că elevii vorbesc franceză doar în clasă, dar, imediat ce ies de la curs, nu mai au parte de un interlocutor vorbitor al acestei limbi, aceasta fiind și o sursă reală de demotivare. Această tehnică se înscrie într-un demers de modernizare a practicilor de învățare a unei limbi străine. Ea permite elevilor să se confrunte cu situații de comunicare realiste, utilizând videoconferința.

Articol integral →

Utilizarea dispozitivelor mobile în orele de matematică

Lucrarea conține reflecții pe marginea cursului „Creative Use of Tablets în Schools” (Utilizarea creativă a tabletelor în școli) de la European Schoolnet Academy, precum și considerații practice și metodice privind utilizarea dispozitivelor mobile la orele de matematică.
Lucrarea încearcă sa răspundă la întrebările „de ce” și „cum” să folosim dispozitivele mobile la oră și cum le putem folosi concret în orele de matematică, cu exemplificări din activitatea proprie.

Articol integral →

Relația dintre joc, învățare, creație și diferitele forme de organizare a activităților din grădiniță

Eficienţa jocului didactic în raport cu celelalte mijloace practice în grădiniţa de copii este atât mai mare cu cât realizăm o concordanţă perfectă între procesul de cunoaştere a mediului înconjurător, procesul de învăţare şi acţiune, atmosfera de joc, atât de atractivă pentru preşcolari. Potrivit definiţiei, jocul reprezintă o activitate fizică sau mentală fără finalitate practică şi căreia i te dedici din pură plăcere. Specific vârstelor copilăriei, el are importanţă hotărâtoare pentru dezvoltarea psihică a copilului.

Articol integral →

Activități artistico-plastice în activitatea de ansamblu a preșcolarului

În grădiniţă, copilul trebuie învăţat nu numai cum să se comporte, dar să şi gândească, să muncească şi să creeze pe măsura posibilităţilor lui. Prin întregul ansamblu de activităţi din grădiniţă copiii sunt familiarizaţi cu frumosul din natură şi din tot ce-i înconjoară.
Dintre multiplele posibilităţi de cultivare a creativităţii copiilor, un accent deosebit trebuie pus pe activităţile artistico-plastice, considerându-la ca modalităţi prin care copilul îşi poate dezvolta capacităţile creatoare, având în vedere că activităţile de desen, pictură, modelaj sunt preferate de copii.

Articol integral →

Îmbinarea metodelor tradiţionale şi moderne în predarea părţilor de vorbire în învăţământul primar

Acest articol prezintă preocuparea mea de a face cât mai atrăgătoare predarea noţiunilor gramaticale în general şi a părţilor de vorbire în special, în cadrul disciplinei Limba română.
Am încercat să aleg strategii didactice diverse, îmbinând metodele tradiţionale cu cele moderne (participativ-active) în proporţii diferite. Cred că îmbinarea diferitelor metode, alături de diversificarea modului de realizare a activităţilor, aduce beneficii în comunicarea dintre elevi. Unii elevi mai activi doresc a fi lideri şi devin buni organizatori ai grupei, implicit a activităţii fiecărui membru, alţii sunt motivaţi să contribuie la realizarea sarcinilor de lucru. Ceilalţi, deşi în aparenţă sunt pasivi, prin faptul că iau parte la activitate sau că trebuie să comunice, rămân cu o parte din cunoştinţe şi ies din carapacea construită.
Prin activizarea permanentă, prin aprecierea şi încurajarea elevilor în timpul desfăşurării activităţii şi prin dezvoltarea capacităţii de autoevaluare, le-am asigurat şi un suport afectiv în procesul cunoaşterii şi al învăţării.

Articol integral →