Toate articolele din categoria: Articole Propuse
Măsuri de sprijin pentru elevii cu ADHD – experiențe proprii
ADHD, un cuvânt care sperie multă lume! Părinți deznădăjduiți, profesori panicați, colegi răutăcioși, vecini care privesc dubios etc etc… De ce ÎNCĂ sperie acest cuvânt? Ce este ADHD-ul?
Încă de la începutul cariei didactice, am fost pus în situația de a lucra cu copii cu diferite deficiențe în învățare, de la copii dislexici, la copii cu ADHD sau chiar autiști sau cu Sindromul Down. Neavând pregătire psihopedagogică specială, am învățat cum să mă comport/ să rezolv anumite situații pe parcurs… copiii în cauză fiind cei care mi-au arătat cum sau ce trebuie să fac.
Dezvoltarea competențelor de gestionare a emoțiilor la școlarul mic. Proiect: Şi eu am emoţii!
Şcoala contemporană trebuie să asigure, pe lângă dezvoltarea competenţelor cheie (comunicare în limba maternă, comunicare în limbi străine, competenţe matematice şi competenţe de bază la ştiinţă şi tehnologie, competenţe digitale, competenţe sociale şi civice spiritul de iniţiativă şi antreprenoriat, conştientizare şi exprimare culturală) şi formarea şi dezvoltarea, încă de la vârstele cele mai fragede, a competenţelor socio- emoţionale. La vârsta şcolară mică se urmăreşte dezvoltarea următoarelor competenţe socio-emoţionale: recunoaşterea emoţiilor, atât pe baza expresiilor faciale, cât şi a situaţiilor care provoacă emoţii, exprimarea şi înţelegerea emoţiilor, simulare emoţională (modelarea trăirilor emoţionale şi de exprimare a lor în funcţie de context), manifestarea empatiei, identificarea cauzelor emoţiilor.
În acest articol vă voi supune atenţiei un proiect educativ al cărui scop este dezvoltarea competenţelor de gestionare a emoţiilor prin desfăşurarea unor activităţi de recunoaştere şi denumire a emoţiilor, înţelegerea emoţiilor şi a cauzelor acestora, exersarea comportamentelor potrivite în funcţie de emoţia resimţită.
Rolul școlii în prevenirea bullying-ului. ENABLE, un program european de instruire și resurse
Psihologul Abraham Maslow descrie o ierarhie a nevoilor în care oferă un model de înţelegere a nevoilor pentru relaţiile dintre oameni. Nevoile aşezate mai sus în piramidă precum cele psihice şi de siguranţă trebuie asigurate înaintea celor individuale considerate nevoi de nivel mai înalt. Dar când securitatea emoţională şi psihică sunt afectate, elevii vor folosi cea mai mare parte a timpului lor, energia şi creativitatea, pur şi simplu pentru a încerca să supravieţuiască. Nevoile de siguranţă emoţională şi psihică sunt foarte importante în şcoală. Copiii au nevoie să ştie că sunt bineveniţi în şcoală şi în clasă. Relaţiile din grup influenţează considerabil succesul şcolar. Este dificil să înveţi într-un mediu ostil, într-o clasă sau şcoală neprietenoasă.
Articolul prezintă programul european ENABLE, program de instruire şi resurse care poate fi utilizat pentru prevenirea şi combaterea bullyingului în rândul tinerilor.
Ora de istorie
Exemplele de bună practică de la catedră sunt extrem de utile acelor profesori care manifestă dorinţa de perfecţionare şi de a dobândi măiestria didactică. Încerc în acest articol să redau o parte din experienţele pe care le-am trăit în cei şapte ani de carieră didactică, pentru a scoate în evidenţă caracterul formator al istoriei, ca disciplină umanistă, şi de a arăta că indiferent de subiect, lecţia de istorie nu poate fi plictisitoare, dacă profesorul ştie să identifice strategia didactică potrivită.
Articol integral →Modalități de evitare a supraîncărcării elevilor
Pregătirea științifică superioară a unui cadru didactic nu reprezintă garanția unui profesor bun. Esențială este și capacitatea de a comunica elevilor cunoștințele, de a le prezenta într-o formă accesibilă, evitând supraîncărcarea elevilor, astfel încât aceștia să obțină rezultate cât mai bune.
În aceste articol sunt prezentate modalități de evitare a supraîncărcării elevilor. Profesorul trebuie să aibă tact, să fie deschis la nou, să cunoască psihologia copilului, să-și perfecționeze metodele de predare-învățare-evaluare, fiindu-i necesare noțiuni de pedagogie.
Relația profesor-elev, din perspectiva modernismului
Trăim cu repeziciune și superficialitate epoca abundenței de informație. Vorbim de performanță, competențe, aptitudini, talente, dotare și lăudam cu superficialitate tot ce nu putem realiza cu propriile noaste capacități. În cadrul activităților metodice ale cadrelor didactice, ne întâlnim, realizăm lecții model și apoi scoatem în evidență actualul, modernismul, alinierea la tehnologie a demersului didactic, enciclopedismul elevilor observați, metodele moderne de predare-învățare, fără a evidenția relația ce se simte în timpul activității de învățare, construită în timp între profesor și elevii săi.
Articol integral →Metode de dezvoltare profesională: mentorat si coaching
În epoca modernă, conceptele de mentorat şi coaching sunt utilizate frecvent, atât în domeniul educaţional cât şi în celelalte domenii ale vieţii. Mentorul este o persoană înţeleaptă, cu multă experienţă şi expertiză care ajută un novice să devină un profesionist de succes. Prin coaching şi mentorat se realizează dezvoltarea profesională şi personală a debutanţilor într-un domeniu de activitate şi se optimizează performanţa.
Articol integral →Elemente de deontologie didactică a profesorului de matematică
În contextul actual al transformărilor ce au loc în învăţământul românesc, se pune tot mai tot mai des întrebarea câţi dintre profesori reuşesc să facă faţă actualului sistem de învăţământ, câţi sunt dăruiţi cu adevărat meseriei, câţi au talentul pedagogic, uşurinţa de a-şi captiva elevii sau studenţii şi de a-i face să înveţe din plăcere. Această trăsătură înnăscută, care se poate perfecţiona, cu timpul, dacă există interes şi se depun eforturi, trebuie să fie piatra de temelie, măsura principală a evaluării, judecării şi aprecierii profesorilor într-un sistem de învăţământ.
Articol integral →Lucrarea practică la educație tehnologică
Lucrarea se dorește a fi o pledoarie pentru utilizarea lucrărilor practice în cadrul orelor de educație tehnologică. Astfel, în cadrul disciplinei, deși profesorul are libertatea de a stabili ponderea lecțiilor teoretice în raport cu aplicațiile practice, utilizarea lucrării practice este benefică deoarece contribuie în mare măsură la atingerea competențelor din programa școlară, dezvoltând la elevi gândirea critică, simțul estetic și creativitatea, deprinderile și abilitățile practice. De asemenea, cultivă la elevi comportamentul ecologic, spiritul competițional și capacitatea de a lucra în echipă.
Articol integral →Politicile europene și educația artistică
În viziunea europeană, arta se află într-o strânsă legătură cu educația. Acestea se definesc și se completează reciproc. În învățământul primar, educația artistică ajută elevul să-și formeze imagini senzoriale, vizuale și cognitive, marcând începutul comunicării cu cei din jur, dar și cu sine însuși, ceea ce va conduce la o înțelegere mai profundă a realității. În cadrul activităților artistico-plastice de tip nonformal, se ivesc deseori ocazii pentru abordări interdisciplinare, benefice pentru însușirea unor cunoștințe și noțiuni specifice, cum ar fi: crearea unei imagini mentale prin activități verbal-artistice, având drept suport cuvântul și frumosul, artisticul din natură; identificarea unor elemente estetice identice sau analoge cu ale altor discipline de învățământ (muzică, literatură, matematică, geografie) privind ritmul, armonia cromatică sau diferite forme ale metaforei, orientarea în spațiu (de ex: ritmul plastic comparat cu ritmul muzical, folosirea regulilor compoziției literare în compoziția plastică); crearea unei ambianțe estetice adecvate care să stimuleze activitatea creatoare a elevilor (suport muzical adecvat, de mică intensitate; recitarea unor versuri potrivite; lectura expresivă a unor texte literare, mici povestiri, legende, ghicitori etc.).
Articol integral →
Ministerul Educaţiei