Toate articolele din categoria: Didactici
Caracteristici ale sistemului noțional al științelor economice. Variante de integrare a conceptului „criză economică” în predarea disciplinei economie
Studierea vieţii economice în complexitatea sa a condus la apariţia mai multor ştiinţe economice, aflate într-o strânsă legătură şi alcătuind un sistem, în care se detaşează Economia politică sau Economia ca teorie economică generală. Ştiinţele economice se studiază în procesul de învăţământ în cadrul unor discipline cum ar fi: economia, economia întreprinderii, contabilitatea, statistica, managementul, marketingul etc. Afirmarea economiei politice ca ştiinţă autonomă presupune, pe lângă obiectul său propriu de studiu, şi o metodă de cercetare.
Această lucrare îşi propune să trateze cel puţin două din procedeele ce caracterizează metoda în domeniul ştiinţelor economice: abstractizarea şi îmbinarea metodei istorice cu cea logică. Ca studiu de caz privind modalitatea de integrarea a conţinuturilor în predarea disciplinei economie, ne-am oprit în a doua parte a textului asupra conceptului de criză economică, în funcţie de modul în care poate fi analizat în discuţiile cu elevii la clasă.
Eminescu forever
Eminescu devine cu fiecare vers în care te învăluie, un contemporan al nostru: e profet, e creator, e psiholog, e filozof, e fizician, așa că e nemuritor. Dragostea pentru versurile sale nu poate fi ținută doar pentru cadrul didactic, ci este cultivată în conștiința elevilor. Am constatat că pasiunea față de artă se întregește când întâlnește voci care o susțin, dar și care i se împotrivesc. Nici în cazul lui Eminescu nu este altfel. Poetul național e apreciat de mulți, dar și neglijat de cei care îl pot reînvia citindu-i operele.
Am găsit în elevii mei aliați ai cuvintelor eminesciene și i-am susținut să își exprime părerile și să citească opera sa. Dar am considerat că Eminescu nu poate fi pătruns doar prin munca noastră și am ascultat vocile unor critici autorizați.
Forme de organizare a activității centrate pe cultivarea capacităților creatoare în cadrul disciplinei Arte vizuale și abilități practice
Demersul didactic organizat la disciplina Arte vizuale și abilități practice se dorește a fi orientat către lucrul atât frontal, individual, cât și pe grupe, încurajându-se inițiativa, stimulând creativitatea copiilor prin activități bazate pe joc, explorare, descoperire. Benefic pentru elevi ar fi o îmbinare a acestor modalități de organizare. În alegerea lor, se va ține cont obiectivele urmărite, de conținuturile cu care se operează, de particularitățile individuale și de vârstă ale copiilor, de mijloacele de învățământ și nu în ultimul rând, de tactul pedagogic al cadrului didactic.
Articol integral →Rolul turismului școlar în activitățile didactice de la geografie
Turismul şcolar are un important rol instructiv-educativ şi recreativ în acelaşi timp. Valoarea instructive-educativă a excursiilor contribuie la dezvoltarea simţului de observaţie a elevilor, a interesului pentru geografie ca obiect de studiu, a capacităţii de înţelegere a realităţii înconjurătoare şi lărgesc orizontul geografic. Activităţile turistice, indiferent de tipul acestora, întregesc efectul instructiv-educativ al activităţilor didactice, constituie o formă deosebit de utilă de realizare a legăturii între teorie şi practică. Ele stimulează dorinţa de cunoaştere şi curiozitatea de a înţelege temeinic fenomenele din natura înconjurătoare, ajută la formarea unor sentimente de dragoste faţă de natură. Prin conţinutul lor, excursiile şcolare oferă numeroase prilejuri de a forma la elevi înalte trăsături morale: dragoste faţă de muncă, spiritul de întrajutorare, respectul faţă de ceilalţi colegi şi dragoste faţă de mediu. Cunoaşterea pe cale nemijlocită de către elevi a naturii face ca excursia şcolară să poată fi considerată parte integrantă a procesului de învăţare, o adevărată metodă de învăţământ.
Articol integral →Contexte postmoderne ale muzicii religioase în educație
Tot mai frecvent, în ultimii ani, apar noi accente, idei și paradigme educaționale ce vin să susțină cadrele didactice în adaptarea la noile cerințe, prin utilizarea în practica didactică a unui spectru divers de strategii moderne de educație. Astfel, paradigme precum școala adaptivă și școala incluzivă par a-și defini un contur conceptual modern într-o societate informațională și un mediu multicultural din ce în ce mai divers, în care se impune ca necesitate primară evidențierea unor identități personalizate sau de grup, a beneficiarilor direcți ai actului educațional pentru a facilita un înalt grad de inserție socială a acestora. În tot acest spectru multimodal și politonal al dimensiunii psiho-sociale a educației postmoderne, o repriză concertantă a unor concepte laitmotivice punctează insistent importanța și necesitatea înțelegerii realității.
Da, digimodernismul de astăzi ne transpune într-un spațiu metric deschis al unei sfere a vieții, percepând o altfel de trăire, ceva modificat față de ce știam a fi educația! Și mai mult de atât, aflat într-o permanentă evoluție prin așa numiții vectori ai schimbării, care cu ușurință, prin mici artificii, ne pot transpune într-un nou spațiu, vectorial de data aceasta, cu anumite ținte de atins și norme de verificare impuse (Goleț & Cismas, 2014, pp. 2–4).
Dezvoltarea gustului pentru lectură la elevi
Lectura de plăcere are un rol major în succesul școlar al elevilor și, de asemenea, în integrarea profesională ulterioară. Din aceste motive, devine o cerință esențială dezvoltarea gustului pentru lectură la toți elevii. Cu toate acestea, s-a observat că din ce în ce mai puțini elevi citesc din plăcere, iar acest lucru poate fi explicat prin evoluția societății secolului al XXI-lea. Multe „hobby-uri” s-au dezvoltat în ultimele decenii și au făcut ca elevii să citească mai puțin în afara orelor de școală și, prin urmare, aceștia nu și-au mai dezvoltat gustul pentru lectură.
Articol integral →Egalizarea șanselor elevilor pentru progres și performanță școlară prin instruire diferențiată
Egalitatea șanselor pentru toți elevii poate fi realizată, printre altele, și prin instruire diferențiată. Diferențierea, ca atribut al individului şi integrarea, ca scop al acţiunii de formare a individului, sunt coordonate ale dezvoltării personalității umane. Instruirea diferențiată la fizică vizează adaptarea activităţii de învăţare la posibilităţile diferite ale elevilor, la capacitatea de înţelegere şi ritmul propriu fiecărui elev în parte.
Articol integral →Mnemonice vs. fițuici
Elevul contemporan trebuie să facă față unor provocări diverse, supraabundența informațiilor, multitaskingul, lipsa de motivație a învățării, convingerea inutilității memorării unor concepte anacronice, toate conducând către plictiseală, iritare, dezinteres, ce afectează individul dar și colectivitatea, procesul învățării, randamentul, implicând nu rareori eșecul. Există cercetări în domeniul îmbunătățirii și consolidării memoriei, însă cele mai importante sunt tehnicile mnemonice prin care învață cu ușurință date ce trebuie memorate pe de rost. Acestea nu trebuie nicidecum generalizate, ci numai în contextul memorării unor termeni complecși, a căror reținere este esențială și sigură prin apelarea la un mod atractiv, precum în scopul memorării unor date istorice, a unor concepte din terminologie specifică unei discipline, nume de personaje etc.
Articol integral →Dezvoltarea competențelor matematice prin proiectul eTwinning G.A.M.E.: Inovație în educație
Proiectul eTwinning „Growing with Applied Mathematics Experiences (G.A.M.E.)” a reprezentat o inițiativă deosebită care a avut un impact semnificativ în domeniul educațional, aducând inovare și dinamism în procesul de învățare. Prin utilizarea matematicii aplicate într-un mod interactiv și captivant, acest proiect a reușit să ofere elevilor oportunitatea de a experimenta și aplica conceptele matematice într-un context real și relevant, contribuind astfel la dezvoltarea abilităților lor matematice și a gândirii critice. Unul dintre obiectivele noastre majore a fost dezvoltarea autonomiei elevilor și consolidarea capacității lor de a aborda situațiile ce implică matematica atât în cadrul școlii, cât și în viața de zi cu zi. Am dorit să le oferim elevilor încredere în propriile abilități și cunoștințe matematice, promovând astfel deprinderea de a lucra atât individual, cât și în echipă.
Articol integral →Geometrie plană cu Tangram
Tangramul este un joc matematic de aceeași vârstă cu șahul sau Go-ul și își are originea în China antică de mai bine de două secole. Jocul s-a răspândit rapid în Europa, inițial sub numele de „pătratul magic” sau „placheta celor 7 șiretlicuri”, dar ulterior a cucerit America sub denumirea de „puzzle-ul chinezesc”. Începând cu anul 1818, au apărut cărți dedicate acestui joc matematic în Anglia, Austria, Franța, Italia și Germania. Una dintre cărți a apărut la Leipzig și s-a intitulat „Noi demonstrații matematice ale lui Euclid”, redactate explicativ și pe înțelesul tinerilor, fără a folosi și alte instrumente matematice în afara pieselor triunghiulare, numite, de obicei puzzle chinezesc. Popularitatea jocului a fost în unele perioade foarte mare. Se spune că însuși Napoleon se relaxa cu acest joc înainte și după bătălii, iar ulterior, aflându-se în exil, își petrecea multe ore din zi practicând acest joc precum un sport.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei