L’amour est un oiseau rebelle. Documente autentice ca texte preliminare în învățarea limbii franceze

Prezentul articol propune o secvență didactică interdisciplinară pentru predarea limbii franceze la clasa a X-a, filiera tehnologică, construită în jurul unui document audio-video de patrimoniu: Habanera din opera Carmen de Georges Bizet, în interpretarea sopranei Maria Callas. Pornind de la premisa că accesul la cultura universală constituie una dintre finalitățile esențiale ale studierii unei limbi moderne, scenariul valorifică dimensiunea interculturală a predării prin articularea a trei tipuri de resurse complementare – muzicală, literară și lingvistică -, urmărind simultan consolidarea unor structuri gramaticale (pronumele personale complement direct și indirect, pronumele nehotărâte, fraza condițională) și dezvoltarea competenței de receptare a mesajului oral și scris. Demersul se înscrie într-o perspectivă acțional-comunicativă și propune activități diferențiate, adaptate nivelurilor de competență ale elevilor.

Articol integral →

Biologia în sistemul Școlilor Europene

Am avut șansa să ajung să predau la una dintre Școlile Europene din Bruxelles, ca detașat de către Ministerul Educației din România. Școlile Europene au fost înființate în 1953, cu scopul asigurării educației în limba maternă a copiilor personalului angajat în instituțiile comunitare. Cadrul normativ al funcționării acestor instituții de învățământ public, constituite ca sistem educațional, este asigurat de o legislație internațională, asumată de statele comunitare, fundamentată pe Convenția privind definirea Statutului Școlii Europene, semnată la Luxemburg la 17 august 1994, și pe Regulamentul Școlilor Europene.
În prezent, sunt 14 școli europene de tip I, situate în șapte state membre, dintre care 4 în Bruxelles și alte 12 școli europene de tip II (școli de tip internațional care respectă principiile de funcționare ale Școlilor Europene), situate în alte cinci state membre.
Sistemul Școlilor Europene este caracterizat de multiculturalitate și plurilingvism, are un curriculum propriu și o formă de evaluare sumativă la finalul școlarității – Bacalaureatul European.

Articol integral →

ESC@LE – explorarea culturii europene prin artă și limbă

În era digitală, unde granițele fizice devin tot mai puțin relevante pentru educație, platforma eTwinning continuă să redefinească modul în care tinerii europeni învață, colaborează și își descoperă identitatea culturală comună. Această inițiativă europeană, care a transformat colaborarea internațională într-o realitate cotidiană în școli, demonstrează că educația modernă poate transcende limitele tradiționale ale sălii de clasă, creând punți de legătură între culturi, limbi și sisteme educaționale diferite.
În acest context al excelenței educaționale se înscrie proiectul ESC@LE (Explorons la Sensation Culturelle à travers l’Art, la Langue et l’Éducation), o inițiativă remarcabilă, ce invită elevii să pornească într-o călătorie culturală, explorând bogăția patrimoniului european prin artă, limbă și educație, pe parcursul anului școlar 2024-2025.

Articol integral →

Transformarea digitală a comunicării: provocări și oportunități în era tehnologiei

Transformarea digitală a comunicării reprezintă un fenomen dinamic, redefinind interacțiunile la nivel personal și organizațional. Acest articol explorează impactul digitalizării asupra comunicării, analizând provocările și oportunitățile generate de noile tehnologii. Printre provocările principale se numără securitatea și confidențialitatea datelor, suprasaturarea informațională și proliferarea dezinformării. Pe de altă parte, apariția de noi canale de comunicare, personalizarea mesajelor prin inteligență artificială și creșterea accesibilității la informație creează oportunități semnificative. Un aspect esențial în acest context este aplicarea educației STEAM, care pregătește elevii și profesioniștii pentru a utiliza tehnologiile emergente în mod creativ și strategic, facilitând integrarea tehnologiilor digitale în toate domeniile de activitate. Transformarea digitală reprezintă atât o provocare, cât și o oportunitate majoră pentru optimizarea comunicării, oferind perspective inovative pentru îmbunătățirea eficienței și calității interacțiunilor.

Articol integral →

Valoarea proiectelor eTwinning pentru educație

Într-o lume tot mai globalizată și interconectată, educația trebuie să se adapteze pentru a răspunde provocărilor unei societăți aflate în continuă schimbare. În acest context, proiectele eTwinning reprezintă o inițiativă inovatoare în domeniul educației, care promovează colaborarea între școli din diferite țări europene, folosind tehnologiile digitale pentru a facilita schimbul de idei, cunoștințe și experiențe între elevi și profesori.
Programul eTwinning este parte integrantă a Programului Erasmus+ al Uniunii Europene, fiind lansat în 2005 cu scopul de a încuraja învățarea colaborativă la nivel internațional. Platforma sa online permite școlilor să inițieze și să desfășoare proiecte educaționale în diverse domenii, de la științe și matematică,  la arte și literatură, stimulând atât dezvoltarea competențelor digitale, cât și a celor interculturale.

Articol integral →

Studiu privind impactul proiectelor eTwinning asupra elevilor

Proiectele eTwinning și instrumentele digitale integrate lor, au un impact semnificativ asupra dezvoltării personale și academice a elevilor, contribuind la crearea unui mediu educațional dinamic, colaborativ și orientat spre competențele viitorului. Prin implicarea într-o varietate de teme și activități, elevii nu doar că își dezvoltă competențele digitale și lingvistice, dar își formează și o conștiință ecologică și interculturală esențială într-o societate globalizată.
În acest articol, voi face referire la proiectele pe care le-am desfășurat de-a lungul ultimilor doi ani alături de cei 29 de elevi la care sunt dirigintă, analizând în prima parte competențele pe care aceste proiecte le-au dezvoltat în rândul participanților, respectiv expunând o serie de instrumente digitale care vin în ajutorul desfășurării activităților din platformă.

Articol integral →

Filmul motivațional – metodă complexă pentru Învățarea cu sens. Proiectul eTwinning M.A.G.I.C. (Mood Awarness through Great Inspiring Choices)

Există câteva întrebări existențiale care ne provoacă pe toți, elevi și profesori deopotrivă, copii și adulți, să răspundem. Și poate că mai interesant decât răspunsul în sine, este procesul de descoperire. Una dintre aceste întrebări este: „Cine sunt eu?” și e legată indisolubil de identitatea fiecăruia dintre noi. Consider că ne putem exprima identitatea morală și culturală și printr-un film motivațional, inclus într-un demers didactic. Știind că „motivația= totalitatea motivelor sau a mobilurilor (conștiente sau nu) care determină pe cineva să efectueze o anumită acțiune sau să tindă spre anumite scopuri”[1], atunci, fără doar și poate, un profesor creativ și interesat să-și provoace elevii, spre a-i conduce spre Învățare, poate apela la filme motivaționale.

Articol integral →

Importanța educațională a paradigmei religiilor lumii

Recent, creșterea pluralității religioase în societatea internațională a fost considerată drept principala legitimare a deciziilor de politică educațională referitoare la didactica educației religioase neconfesionale. În numeroase regiuni ale lumii, o consecință a fost că orele de religie au fost înlocuite cu lecții de studii religioase, care au fost integrate în studiile de științe naturale și sociale, fiind  obligatorii pentru toți elevii. Pe parcursul unor evoluții similare în Europa, paradigma religiilor mondiale a devenit definitorie  discursului educațional și continuă să influențeze puternic educația religioasă. În context creștin, acest concept a permis analiza religiilor necreștine, fiind recomandată de organizații europene și internaționale precum UNESCO, OSCE și Consiliul Europei, ca fiind utilă pentru formare.

Articol integral →

Proiectul eTwinning „Money for children” – o oportunitate în predarea educației financiare

Orice an școlar vine cu noi provocări pentru profesorii care desfășoară proiecte pe platforma colaborativă eTwinning. După ce, în anii anteriori, începând cu 2018, am desfășurat cu elevii mai multe proiecte, cu tematici foarte diverse – de la STE(A)M, istorie și tradiții ale diferitelor țări partenere, la valori morale sau educație prin povești – în acest an școlar, 2022- 2023, m-am implicat, cu elevii mei de 8 ani, într-un proiect deosebit, mai ales prin tematica propusă – educația financiară a copiilor și tinerilor. Proiectul, denumit „Money for children”, a fost fondat de cadre didactice din Republica Moldova și România și a avut ca parteneri profesori din Turcia, Moldova, Ungaria și țara noastră. A fost un proiect ambițios, căci tema educației financiare nu prea s-a regăsit printre cele expuse până acum pe generosul portal pentru accesare de către eTwinneri, cel puțin nu pentru elevii mai mici ca vârstă, de ciclu primar.

Articol integral →

Contexte postmoderne ale muzicii religioase în educație

Tot mai frecvent, în ultimii ani, apar noi accente, idei și paradigme educaționale ce vin să susțină cadrele didactice în adaptarea la noile cerințe, prin utilizarea în practica didactică a unui spectru divers de strategii moderne de educație. Astfel, paradigme precum școala adaptivă și școala incluzivă par a-și defini un contur conceptual modern într-o societate informațională și un mediu multicultural din ce în ce mai divers, în care se impune ca necesitate primară evidențierea unor identități personalizate sau de grup, a beneficiarilor direcți ai actului educațional pentru a facilita un înalt grad de inserție socială a acestora. În tot acest spectru multimodal și politonal al dimensiunii psiho-sociale a educației postmoderne, o repriză concertantă a unor concepte laitmotivice punctează insistent importanța și necesitatea înțelegerii realității.
Da, digimodernismul de astăzi ne transpune într-un spațiu metric deschis al unei sfere a  vieții, percepând o altfel de trăire, ceva modificat față de ce știam a fi educația! Și mai mult de atât, aflat într-o permanentă evoluție prin așa numiții vectori ai schimbării, care cu ușurință, prin mici artificii, ne pot transpune într-un nou spațiu, vectorial de data aceasta, cu anumite ținte de atins și norme de verificare impuse (Goleț & Cismas, 2014, pp. 2–4).

Articol integral →