Epopeea școlii românești la vreme de pandemie

Începutul anului 2020 a venit cu tăvălugul bolii și al pandemiei ce s-a rostogolit încet, încet, cuprinzând întreaga planetă. Treptat, cartiere s-au închis, apoi orașe, țări și chiar continente. Toată lumea a stat și s-a trezit pusă în fața unei situații cu care civilizația modernă contemporană nu s-a mai întâlnit. Au apărut provocări noi în toate ramurile de activitate, în toate domeniile vieții sociale și personale. Școala, ca parte esențială a societății, s-a pomenit și ea în fața unei mari provocări. Instituțiile școlare și-au închis porțile și s-a căutat continuarea învățării prin mijloace alternative, cel mai la îndemână fiind predarea-învățarea online.

Articol integral →

O experiență de dezvoltare profesională pentru educație incluzivă prin programul Erasmus+

Proiectul Erasmus+ „Formare profesională pentru o educație incluzivă” vine în întâmpinarea nevoii școlii noastre de a se transforma într-una incluzivă, care să ofere educație de calitate tuturor elevilor, prin dezvoltarea unui curriculum și a unor practici incluzive la clasă și în afara acesteia, prin asumarea de noi roluri ale profesorului de a elabora politici școlare, a lucra în echipă multi-disciplinară, a adapta conținuturile programelor școlare, a lucra în parteneriat cu familia și a folosi Planul de intervenție personalizat pentru elevii cu CES. Pentru mine, ca profesor itinerant și de sprijin, cursul „Every pupil is important” din cadrul acestui proiect a fost o experiență unică, utilă și foarte frumoasă.
Școala finlandeză oferă fiecărui membru al societății șansa de a ajunge un adult responsabil, care să participe la realizarea binelui comun, prin perspectiva de a investi în educație, deci de a investi în viitor.

Articol integral →

Ce este de făcut în privința rezultatelor slabe ale elevilor români la testele PISA?

Evaluarea PISA este o evaluare standardizată internațională care este întreprinsă cu scopul de a măsura cât de bine sunt pregătiți elevii de 15 ani să facă față provocărilor societății cunoașterii, vieții active sau vieții educaționale, fie că se vor confrunta curând cu piața muncii, fie că își vor continua studiile. Rezultatele slabe înregistrate în mod repetat de elevii români reprezintă o realitate îngrijorătoare și este necesară demararea unui proces de diagnoză, urmat ulterior de formularea unor linii de acțiune ce trebuie să vizeze întregul sistem de învățământ românesc. Împrumutul de idei și practici educaționale din trecut și de la alte sisteme de educație contemporane reprezintă o parte semnificativă în evoluția istorică pentru multe sisteme de învățământ actuale.

Articol integral →

Managementul activităților logopedice online

Starea de urgență în perioada pandemiei COVID-19 a determinat un „experiment social” în domeniul educației. Învățarea a continuat dincolo de școală, cu instrumente online accesibile tuturor sau nu, însă cu multă determinare din partea cadrelor didactice de a-și înnoi metodele și de a ajunge cu orice preț să își continue misiunea profesiei. Tot acest context a însemnat mai mult timp de pregătire și un efort mult mai mare de coordonare pentru profesori. Ca profesor logoped, misiunea de a comunica direct cu elevii și preșcolarii aflați în terapie a devenit mult mai dificilă decât la un profesor de altă disciplină, deoarece în paralel trebuia păstrată confidențialitatea fiecăruia, și prin urmare nu puteam să ne organizăm activitatea cu un număr mare de elevi cum se putea organiza orice clasă de elevi.  Deci am comunicat individual, pe Whatsapp, Messenger, în orarul prestabilit cu părinții acestora, a căror prezență ne-a fost indispensabilă.

Articol integral →

Managementul organizației școlare: Soluționarea conflictelor

Preocupările și studiile privind îmbunatățirea comunicării au identificat o serie de principii și reguli de bază pentru o comunicare eficientă. Cunoașterea acestora este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura o bună comunicare. Este nevoie, în plus, și de practică îndelungată, multă voință și autodisciplină pentru a le putea aplica și valorifica.

Articol integral →