Reorganizarea inovativă a activităților de predare-evaluare pentru elevii claselor a XII-a (Proiect)

Proiectul intitulat „Creșterea performanțelor și calității proceselor prin reconfigurarea arhitecturii curriculare și reorganizarea inovativă a activităților de predare-învățare-evaluare pentru elevii claselor a XII-a” reprezintă o inițiativă educațională ambițioasă cu un impact semnificativ în domeniul învățământului. Acest proiect-pilot are ca obiectiv central îmbunătățirea atât a performanțelor școlare ale elevilor de clasa a XII-a, cât și a calității proceselor educaționale în cadrul acestor clase. Prin inovare și flexibilitate, proiectul urmărește să redefinească modul în care elevii învață, să sporească rezultatele academice și să creeze un mediu școlar care să promoveze starea de bine a elevilor. În continuare, vom explora în detaliu obiectivele, activitățile și metodele propuse în cadrul acestui proiect, precum și modul în care acesta se adresează diferitelor aspecte ale educației, de la curriculum și resurse umane până la resurse financiare și diseminarea rezultatelor. Acest proiect reprezintă o oportunitate de a transforma procesul de învățare și de a crea un model educațional mai eficient și mai adaptat nevoilor elevilor din clasa a XII-a.

Articol integral →

Inserția în învățământul din România a copiilor refugiați ca urmare a războiului din Ucraina

Politica Uniunii Europene față de migranți și refugiați vizează integrarea prin educație și formare, subsumându-se respectării drepturilor omului în general și urmărindu-se ca obiectiv principal transformarea de către guverne a acestei mobilități într-un beneficiu pentru statele-gazdă (Bucur-Ioan, 2021, pp. 31-32). Mobilitatea forței de muncă fiind liberă, pe lângă compatibilitatea sistemelor de învățământ și recunoașterea diplomelor, de importanță vitală este viitorul educațional al copiilor migranților. Școlarizarea lor este un factor de bază, în sensul integrării rapide, ceea ce grăbește și integrarea părinților, iar norma generală europeană este integrarea nou-veniților în clase obișnuite cu autohtoni.

Articol integral →

Nevoia individului de apartenență la comunitatea profesională și impactul acesteia asupra succesului profesional

Cercetările legate de nevoile individului și motivația umană au o istorie îndelungată și diversificată, remarcându-se de-a lungul secolelor prin contribuții din domeniile filozofiei, psihologiei, sociologiei și economiei. În lumea modernă, munca nu mai reprezintă doar o modalitate de a-ți câștiga existența, ci și o sursă importantă de identitate și apartenență. O comunitate profesională solidă nu se rezumă doar la colectivul de angajați ai unei companii, ci implică și conexiuni, relații și colaborări cu alte organizații și indivizi din industrie. Aducerea în prim plan a nevoii de apartenență la comunitatea profesională este esențială pentru a construi un mediu favorabil dezvoltării individuale și colective, pentru a încuraja colaborarea și pentru a maximiza potențialul fiecărui membru.

Articol integral →

Acceptăm sau nu să ne schimbăm într-un sistem educațional într-o continuă transformare?

Fiecare dintre noi am avut, la un moment dat, o atitudine negativă față de locul de muncă. Pe mine, această experiență m-a determinat să caut cauzele, efectele, dar, în special, soluții pentru a depăși problemele. În viața mea profesională a apărut un moment în care am conștientizat că trăim într-o liniaritate care nu ne mai aduce bucuria sau împlinirea de altădată și că schimbările sunt benefice pe plan profesional și personal, de cele mai multe ori. Iar câteodată transformarea se poate produce de la sine, fără planuri sau strategii elaborate.

Articol integral →

Efecte negative ale dependențelor digitale asupra copiilor

Mediile digitale înlocuiesc treptat mediul natural și social, iar expunerea copiilor la tehnologie are impact negativ asupra dezvoltării lor. Evoluția tehnologiei, apariția de noi gadgeturi și scăderea vârstei la care copiii sunt expuși unui mediu atractiv, informațional, dar, uneori, nociv, mediul online, determină, de multe ori, degradarea continuă a stării de sănătate. Timpul petrecut de copii în fața „ecranelor”, cel puțin trei ore pe zi, conduc la un stil de viață sedentar, afecțiuni ale coloanei vertebrale și musculaturii spinale, miopie, diabet, afecțiuni cardiologice chiar și la copiii de vârstă mică. Abilitățile de comunicare, decizionale, sociale, emoționale pot fi dezvoltate în contexte reale, în urma unor experiențe trăite, iar expunerea necontrolată le „ecrane” determină probleme de adaptare socială și chiar întârziere mintală.

Articol integral →

Cocaina digitală

Ceea ce, ca rezultat al unor studii publicate în diverse state ale lumii, părea departe de elevii noștri și de educația tradițională atât de bine înrădăcinată în România, a devenit, din păcate, o realitate pe care nu prea știm cum să o gestionăm. Dispozitivele digitale s-au transformat, rând pe rând, în îngeri salvatori – atunci când ne-am izolat în propriile locuințe de frica pandemiei și ne-am dorit ca educația celor tineri să continue, pentru a nu fi o generație pierdută – sau demoni, care au pus stăpânire pe unii dintre elevii noștri și de ce nu, chiar și pe unii dintre noi. Privind înapoi, studiile publicate ar fi trebuit recepționate ca niște semnale de alarmă, dar ne-am mulțumit să privim accesul la internet și telefon mai degrabă ca pe o binefacere a timpurilor noastre.

Articol integral →

Școala, familia și comunitatea, împreună pentru reușita școlară

Într-o lume în permanentă schimbare, aflată sub presiunea competiţiilor de orice fel, comunitatea locală, părinţii și cadrele didactice trebuie să se străduiască împreună pentru a-i ajuta pe copii să se dezvolte. În situaţia actuală, când se pune accent tot mai mult pe implicarea comunităţii locale în viaţa şcolii, în vederea desfăşurării în bune condiţii a unei educaţii de calitate, am considerat necesar ca între şcoala noastră şi comunitatea locală să se realizeze şi să se consolideze un parteneriat educaţional. În baza unor prevederi legale şi pe baza unor relaţii tradiţionale bune, stabilite de-a lungul timpului, școala Todireşti s-a implicat în activităţile comunităţii locale, promovând valori cum ar fi: asigurarea egalităţii şanselor în educaţie, revigorarea spiritului civic, a comunicării deschise, dezvoltarea cooperării şi colaborării, cât şi organizarea acţiunilor de interes comunitar. Din acest motiv, întreaga comunitate ar trebui să fie devotată şcolii, elevii să fie încurajaţi să participe la viaţa comunității, iar şcoala să se deschidă spre comunitatate. Proiectele de parteneriat educaţional încheiate cu comunitatea locală – primărie, poliţie, dispensar, biserică – au avut ca argument educaţia elevilor pentru cetăţenie democratică, în vederea formării unor cetăţeni activi şi responsabili, capabili să se implice în rezolvarea problemelor comunităţii. De aceea, aceşti trei parteneri, şcoala-familia şi comunitatea au acelasi scop, educarea tinerei generaţii, formarea simţului civic, a gradului de implicare în viaţa socială cât şi în propria învăţare. Școala noastră a încearcat să răspundă cerinţelor elevilor şi părinţilor şi să ofere acestora sprijinul necesar pentru ca ei să se poată implica mai bine în reușita școlară a copiilor și să manifeste disponibilitate acordând mai multă importanţă școlii.

Articol integral →

Despre standardizarea evaluării în sistemul educațional românesc

Ce sunt testele standardizate? Un test standardizat înseamnă un test care  este aplicat într-o manieră constantă pentru toți elevii și pentru care rezultatele sunt calculate pe baza unui barem precis comunicat anterior evaluării. Testele standardizate pot fi aplicate la orice nivel, de la cel preșcolar până la cel universitar, și pot fi realizate oral, în scris, tip grilă sau conținând și itemi deschiși cu condiția să fie administrat în condiții identice și evaluat după criterii cât mai obiective, comunicate anterior.
La nivelul unui sistem educațional, testele standardizate pot oferi o imagine de ansamblu asupra progresului realizat de elevi în timp și de asemenea pot indica progresul sau regresul anumitor școli în atingerea obiectivelor proprii legate de acumulările de cunoștințe necesare elevilor pentru a se integra ulterior într-un parcurs academic conform propriilor competențe și așteptări și ulterior la un loc de muncă care să le valorifice cât mai complet propriile abilități.

Articol integral →

Abordarea pozitivă a comportamentului copilului. Planul B

Modelul Soluții Colaborative şi Proactive, propus de Greene (2015), este un model educaţional aplicat cu preponderenţă în cadrul instituţiilor de învătământ unde comportamentele de tip problematic tind să fie tot mai numeroase şi afectează cel mai adesea desfăşurarea în condiţii optime a demersului didactic, dar se doreşte şi o soluţie prin implicarea tuturor partenerilor implicaţi (elevi, părinţi, cadre didactice, specialişti). Modelul pleacă de la ideea că apar comportamente neadecvate din cauza faptului că acești copii nu au dezvoltate anumite aptitudini care să-i determine să se adapteze la cerințe, cu alte cuvinte, ei se comportă bine dacă pot sau știu cum ar trebui să se comporte bine. Aceste „abilități nedezvoltate” devin problematice în anumite situații sau în condiții specifice care generează probleme nerezolvate. Astfel, autorul propune un instrument privind Evaluarea aptitudinilor nedezvoltate şi a problemelor nerezolvate, un ghid cu dificultățile pe care le pot avea copiii în diferite situații generale, concomitent cu modul concret de manifestare a acestora în situații particulare.

Articol integral →

Comunicarea organizațională internă și sistemul circulației informației în școli

Eficacitatea comunicării condiționează în foarte mare măsură calitatea întregii activități desfășurate la nivelul unei instituții. În primul rând, o clară direcționare a comunicării în cadrul unei organizații poate semnificativ contribui la eficacitatea acesteia. Modul în care informația circulă în cadrul unei instituții poate fi în jos adică de la manager(i) la angajați, în sus adică de la angajați la manager(i) și orizontal între angajați, primul tip de circulație a informației fiind vital pentru funcționarea organizației (Crawford, Kydd și Riches, 1997). În al doilea rând, comunicarea eficace la nivelul organizației influențează pozitiv așteptările angajaților și implicit activitățile desfășurate de aceștia, sprijinind totodată dezvoltarea de relații de muncă productive precum și întărirea capacității angajaților de a lucra în echipă pentru atingerea obiectivelor organizației (Richards, 2018).

Articol integral →