| |
Carmen Rădulescu
|
Una dintre probele propuse de Inspectoratul Școlar Județean Dâmbovița pentru selecția profesorilor metodiști de anul acesta a fost realizarea unui eseu, în care candidatul să prezinte idei semnificative despre schimbări posibile la nivelul procesului de învățământ, pentru formarea/dezvoltarea competențelor-cheie transpuse în documentele curriculare din România. Ideea de eseu mi s-a părut interesantă pentru că dă candidatului „o voce”. Ai ocazia, prin eseu, să analizezi niște probleme și ai posibilitatea să sugerezi niște soluții. Pe de altă parte, evaluarea unei astfel de probe este suspectată adeseori de o anumită subiectivitate, ceea ce face ca organizatorii de concursuri să o evite și să recurgă mai mult la probe sau itemi obiectivi, al căror rezultat să nu poată fi contestat. Această alegere, îl transformă, însă, pe candidat într-un număr, valoarea lui este doar statistică, iar rezultatul este amorf, nefertil, nu suscită niciun interes, nicio discuție, nicio îmbunătățire. De aceea apreciem ca lăudabilă decizia ISJ Dâmbovița de a depăși frica teribilă de contestații și de a propune o probă care să permită candidatului o exprimare personală, umană. Reperele sugerate de organizatori pentru realizarea acestui eseu au fost: – prezentarea a 5 idei semnificative despre schimbări posibile la specializarea pentru care se candidează; – argumentarea schimbărilor prin raportare la programa școlară și la documentele de referință pentru competențe-cheie elaborate la nivel european și, unde este cazul, la rezultatele evaluărilor internaționale; – prezentarea modalităților de realizare a consilierii cadrelor didactice inspectate pe pe problematica schimbărilor posibile la nivelul procesului de învățământ. Iar mai jos este rezultatul…
Articol integral →
|
Georgel Crețu
|
Emoțiile sunt precum valurile: nu le putem împiedica să sosească, dar putem alege deasupra cărora putem naviga. Este extrem de important să îi ajutăm pe elevi să își gestioneze situațiile prin care trec, să îi sprijinim în gestionarea emoțiilor și să lucrăm la dezvoltarea inteligenței emoționale a fiecăruia dintre ei. Organizația Collaborative for Academic, Social and Emotional Learning (CASEL) enumeră cinci seturi de abilități de bază sau competențe, care pot fi cultivate în mod sistematic atât acasă cât și la școală, și care alcătuiesc inteligența emoțională.
Articol integral →
|
Dumitrina Gazzi
|
Întrebarea Cum învățăm? a preocupat dintotdeauna omenirea, aceasta considerând că înțelegerea procesului complex de învățare îi va deschide noi orizonturi și o va ajuta să facă pași uriași în dezvoltare. Astfel se explică astăzi intensificarea studiilor de neuroștiință și existența mulțimii teoriilor privind învățarea. Aceste teorii își au la bază descoperirile a trei mari oameni de știință ai secolului trecut, Jean PIAGET, Lev Semionovici VÎGOTSKI și Jerome Seymour BRUNER, ale căror concluzii încă sunt citate și luate în discuție atunci când se vorbește despre dezvoltarea cognitivă și învățare. Viziunea acestor trei savanți este constructivistă: individul care învață își construiește activ învățarea într-un proces de apropriere personală, individuală, a cunoștințelor, de căutare continuă a informațiilor utile rezolvării de probleme și de reorganizare permanentă a cunoștințelor. Însă această viziune a cunoscut în cazul fiecăruia nuanțe specifice, astfel încât vorbim despre constructivismul cognitiv piagetian, despre constructivismul social al lui Vîgotski și despre constructivismul socio-cultural al lui Bruner. Aceste nuanțe au vizat în special conceptele-cheie cu care a operat fiecare dintre cei trei, viziunea asupra învățării, rolul contextului sociocultural, rolul conținuturilor, al limbajului, viziunea despre inteligență, rolul elevului, respectiv al profesorului și al clasei și perspectiva asupra evaluării.
Articol integral →
|
Aurelia Țintea
|
În acest articol propun modalități de utilizare a istoriei atractive prin intermediul unor metode interactive, precum cubul, jocuri didactice. Am utilizat sursele istorice, întrucât acestea facilitează interacțiunea elevului cu informația științifică, îl introduc într-un „laborator științific”. Elevul este atras de studiul istoriei, ora de istorie este așteptată cu mult interes. Am prezentat avantajele și dezavantajele acestor metode, cât și eficienta lor.
Articol integral →
|
Gabriel Mirea
|
Vă propun un articol despre un alt fel de a explora curentul simbolist, elevii fiind încurajați spre lectura unor autori din literatura română și europeană specifică. Au rezultat versuri și asociații nebănuite, înaintea analizei pe text, ca și un parcurs individual al clasei care a realizat prezentările. O astfel de activitate elimină posibilitatea unui parcurs pedagogic monoton.
Articol integral →
|
Mariana Ciorășteanu
|
Personalitatea umană se îmbogățește şi se formează din experienţe personale şi din aspecte ale mediului înconjurător. Activitatea elevului ar trebui să depăşească spaţiul şi timpul şcolar şi să ia contact şi cu mediul social şi cel natural, prin stabilirea unor relaţii de parteneriat educaţional. Activităţile extraşcolare sunt cele care se găsesc dincolo de spaţiul şi timpul şcolar, sunt cele care contribuie la completarea procesului de predare-învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi a aptitudinilor elevilor, la organizarea plăcută a timpului liber şi toate acestea pe principiul participării voluntare a elevilor. Tot activităţile extraşcolare sunt cele care permit elevilor cu dificultăţi de acomodare sau de integrare în mediul şcolar, scăderea anxietăţii şi creşterea potenţialului intelectual.
Articol integral →
|
Camelia Kallos
|
Galileo Galilei spunea că „matematica este limba în care Dumnezeu a scris Universul”, iar astronomia este modalitatea prin care omul poate să citească toate tainele Universului. Chiar de la vârste fragede copiii sunt fascinați de cer și de corpurile cerești. Din păcate, astronomia nu mai este parte a curriculumului în multe sisteme de învățământ din lume, aceasta ajungând să fie practicată doar de către grupuri relativ restrânse de oameni (cercetători sau amatori). Deoarece conceptul de ”learning by doing” are un avantaj în învățare, am dezvoltat un exercițiu practic de astronomie, pe care îl desfășor cu elevii în fiecare an școlar. Planul acestei activități este prezentat detaliat în această lucrare și oferă un răspuns pertinent la întrebarea: „de ce trebuie să învăț matematică?”.
Articol integral →
|
Cristina Stan
|
Inspirându-se din romanul de aventuri și anticipație “De la Pământ la Lună “de Jules Verne, elevii Școlii Gimnaziale „Grigore Moisil” Ploiești și profesoara lor de limba franceză au pornit, la începutul anului școlar 2019-2020, într-o expediție imaginară neobișnuită, cu racheta spre Lună, în cadrul unui proiect eTwinning, alături de elevi din opt școli europene din Grecia, Belgia, Spania, Tunisia, Franţa şi România, însoțiți de profesorii lor, cu scopul a găsi soluții la provocările globale de mediu.
Articol integral →
|
Elena-Viorica Abahnencei
|
Articolul pune în evidență faptul că școala online trebuie să fie o măsură temporară ce se impune în această perioadă de criză sanitară și nu o măsură permanentă pentru realizarea predării–învățării-evaluării în România. Învățarea online trebuie să fie complementară învățării față-în-față şi nu să devină o modalitate de organizare a sistemului de învățământ în țara noastră. Tehnologia este o realitate a lumii moderne, un domeniu în continuă schimbare, care poate aduce beneficii enorme în sistemul de educație, însă educația nu se poate face online o perioadă îndelungată, dacă se dorește și calitate.
Articol integral →
|
|
|
