iTeach: Experiențe didactice

iTeach: Experiențe didactice

Nr. 112 / decembrie 2020 - ISSN 2247 – 966X
Descarcă versiunea PDF

 

Costel Cutur

Identitatea clasei

Crearea identităţii unei clase este foarte importantă pentru ca aceasta să funcţioneze ca un grup omogen şi pentru ca relaţiile dintre elevi să fie unele sănătoase, bazate pe comunicare, încredere şi întrajutorare. În noul context educaţional, acest lucru nu se mai poate crea atât de uşor, dar imediat ce vom reveni la clase, sunt importante de ştiut şi de aplicat abordări prin care clasa de elevi să se formeze ca grup şi fiecare elev să se simtă integrat şi să aibă acel sentiment al apartenenţei, atât de important pentru dezvoltarea sa psihosocială.


Articol integral →




Gabriela Violeta Tănăsescu

Definirea obiectivelor în cadrul metodei proiectului: perspectiva educației cu instrumente digitale

Dorim ca învățământul românesc să devină un mediu european, democratic și creativ de dezvoltare pentru toți și pentru fiecare. Formarea elevilor ca viitori cetățeni activi și creativi, capabili să se integreze pe piața muncii, într-o societate dinamică de tip european, revine într-o mare măsură cadrelor didactice din învățământul preuniversitar prin activitatea desfășurată, susținută de o bună proiectare a scopurilor și obiectivelor aliniate cu competențele generale și specifice – toate acestea într-o perspectivă mai largă. În fond, unul dintre motivele esențiale pentru care oamenii urmează școala este reușita socială: mergem la școală pentru a reuși în viață, pentru a promova în societate, pentru a câștiga un statut social recunoscut.


Articol integral →




Maria Burunov

Cadrul UDL pentru ghidarea practicilor educaționale în instruirea online

Soluțiile găsite de profesori în timpul pandemiei nu corespund canoanelor proiectării online clasice, dar o mare parte dintre resursele și strategiile adoptate sunt utile și pentru activitățile didactice tradiționale, mediate de tehnologie. În contrast cu dezvoltarea cursurilor online clasice, emergency remote teaching (ERT) presupune mutarea temporară a instruirii în mediul online, un mod de livrare alternativ datorat unei situații de criză, respectându-se însă un cadru universal de proiectare. Cu toții considerăm că școala nu va mai fi la fel ca și înainte de criză, multe dintre resursele de învățare online realizate pentru ERT și metodele didactice utilizate în această perioadă își vor găsi locul în viitoarele activități didactice față în față, dar mai ales în cele mixte/ hibride (blended learning).


Articol integral →




Alexei Slivca

Cadrul normativ al Republicii Moldova privind aplicațiile TIC în sistemul de învățământ

În condițiile globalizării economiei şi accelerării dezvoltării tehnologiilor informaționale (TIC), este necesară o nouă abordare privind educația tinerei generații. În Republica Moldova, acest fapt îl observăm începând cu anul 2000, odată cu implementarea noilor politici educaționale în care elevii sunt educați pentru a face față schimbărilor lumii contemporane. În aceste condiții, implementarea TIC în învățământ este esențială, deoarece contribuie la schimbarea accentelor în educație, în care școala formează indivizi care fac față incertitudinii și inovării.


Articol integral →




Mihaela-Alina Chiribău-Albu

Lecția virtuală – pledoarie pentru o altfel de abordare a literaturii fantastice

Articolul privește modul în care profesorul poate aborda diferit receptarea literaturii fantastice. Astfel, o abordare transdisciplinară, în care elevii să conecteze conținuturile specifice literaturii cu noile tehnologii, și implicit cu viața reală, reprezintă calea prin care pot fi motivați în studiul nuvelelor fantastice eliadești, ce au constituit suportul aplicării unor instrumente de lucru moderne. În primul rând, am pus în lumină avantajele și dezavantajele lecției virtuale, modul în care este eficientizat demersul educativ. Apoi, am prezentat câteva instrumente online: blog, wiki etc, utilizate în contexte informale, și care pot fi implementate cu succes în receptarea literaturii. De asemenea, am evidențiat și finalitatea transdisciplinarităţii: înţelegerea omului în totalitate. Lecţia virtuală devine în felul acesta o necesitate în receptarea literaturii, putând fi folosită cu succes pentru a transmite, activiza şi evalua informaţii, într-un mod care este foarte atractiv pentru elevii/studenții cuceriţi definitiv şi irevocabil de noile tehnologii ale informaţiei.


Articol integral →




Loreta Moisă

Probleme ale instruirii practice a elevilor în condiții pandemice

Școala este locul de producere și transmitere a cunoașterii, de formare a competențelor cognitive, de înțelegere a sensului vieții și a lumii care ne înconjoară, de înțelegere a raporturilor cu ceilalți și cu noi înșine. Elevii din învăţământul liceal şi profesional sunt o categorie importantă a societăţii noastre, aflată, şi în mod normal, într-o permanentă schimbare. Misiunea școlii nu este doar de a pregăti forța de muncă. Școala trebuie să profileze caractere, sa-i educe tânărului plăcerea de a învăța, dorința de a reuși și de a face față schimbărilor de pe piața muncii. În ultima jumătate de an au fost schimbări cauzate de pandemie, schimbări care lasă urme adânci în comportamentul şi dezvoltarea societăţii.


Articol integral →




Oana-Camelia Bălan

Dascălul zilelor noastre, „șlefuitor de suflete” online?

Sintagma de „școală online” și-a făcut apariția în viețile noastre, profesori, elevi și părinți (pentru că și ei au fost cumva afectați) în urmă cu șase-șapte luni și parcă ne-a dat lumea peste cap! Da, putem fi mulțumiți că, bună sau rea, grea sau ușoară, permisivă sau nepermisivă, această modalitate ne-a permis, mai mult sau mai puțin, să găsim calea comună, între noi, profesorii și elevii noștri. A reușit să ne mențină conectați între noi, la materie! Dar … pentru că întotdeauna există un dar, oricât de mult aș vrea să cred că online-ul a rezolvat problema școlară, ei bine, nu! Primul lucru care mi-a lipsit, și poate cel mai important, a fost feedback-ul, acel moment când mă uitam în ochii elevilor mei, după ce le predasem o noțiune nouă și încercam „să dibuiesc” ce-i în mintea lor, cât au înțeles din ceea ce am discutat. Această conexiune inversă a fost imposibil să o stabilesc oricât m-aș fi străduit.
Libertatea de a-și organiza propria învățare i-a atras parcă pe mai mulți, alții însă au pierdut pentru că școala la distanță nu presupune, din păcate, gratuitate! Eforturile au fost făcute, dar nu cu efectul scontat. Câți copilași n-au rămas pe dinafara acestei „onlinizări”?


Articol integral →




Gabriel Mirea

Un obicei de iarnă – colindătorii

Greutatea de-a mai preda în apropierea vacanței de Crăciun. Așteptarea colindătorilor la oraș – cum era altădată, cum e acum. Știrile false – suporturi pentru slăbirea obiceiurilor…
Suntem deja dincolo de Moș Nicolae. Mai un hop și gata-i școala. Geaba proful de română cearcă să spună o poveste fascinantă, sunetul apropierii lui Moș Crăciun i-acoperă vocea cu totul. De pomană își bate gura ca la fasole drăguța de economie să te învețe cum să fii bogat, când sacul cu cadouri al lui Moș Crăciun parcă deja zăngăne la ușă. Mozart, Beethoven, Schubert – murmură ca-n transă proful tinerel și bine clădit de muzică, dar cine să-l mai asculte când răsună, în același timp: O Tannenbaum, Merry Christmas și Sculați boieri, nu dormiți…


Articol integral →




Carmen Rădulescu

Despre eroare

Atitudinea față de eroare/ eșec/ greșeală este, în pedagogie, la fel de puțin tolerantă ca cea pe care o manifestăm în spațiul public, în morală. Deși un examen critic sumar ne relevă faptul că orice existență este bazată, primordial, pe erorile pe care le facem, că eroarea este o componentă definitorie pentru om, ne-am obișnuit să manifestăm față de eroare doar respingere și intoleranță. Și, dacă putem accepta faptul că în anumite condiții, în viața adultă, eroarea este inacceptabilă prin efectele sociale dezastruoase, nu același lucru îl putem spune despre eroare în școală, care ar trebui privită ca un laborator al maturității în care eroarea ar trebui și permisă și încurajată.
Articolul de mai jos, care e urmarea unei reflecții personale în marginea experienței mele ca profesor, invită, dacă vreți, la o schimbare de mentalitate în sensul unei mai mari toleranțe în școală față de eroare, față de greșeală, atitudine care poate stimula nu doar motivația elevilor pentru învățare dar și efecte mai spectaculoase care țin de creativitate, de spirit antreprenorial etc.


Articol integral →