| |
Ana Ploscaru-Lungulescu
|
Pornind de la un citat al lui Hugo, care spune că „Cine deschide o școală, închide o pușcărie”, nu putem să nu ne întrebăm dacă nu cumva și reversul acestei afirmații este adevărat. S-ar putea oare, ca închizând o școală să dăm posibilitatea deschiderii unei închisori? Nu știm acest lucru, dar existența acestei posibilități ar trebui să ne pună pe gânduri, mai ales că trăim în niște vremuri tulburi, în care deja multe școli sunt închise. Deși traversăm o perioadă de criză economică destul de dificilă și trebuie să facem sacrificii pentru a ieși cu bine din ea, părerea mea este că ar trebui să cântărim bine consecințele pe termen lung, și dacă este să sacrificăm vreun lucru, acesta să nu fie tocmai educația copiilor noștri.
Articol integral →
|
Irina Văculea
|
Procesul de predare-învățare în școală poate fi considerat o comunicare, definită în termenii unei interacțiuni sociale. Idealul educativ al școlii constă în formarea personalității cu spirit de inițiativă, capabile de autodezvoltare, care să posede un sistem de cunoștințe și competențe necesare pentru independență de opinie și acțiune. Prin racordarea la orientările moderne în materie de curriculum, noile programe abordează complementar problematica limbajului și a comunicării, deplasând accentul pe latura pragmatică a învățării limbii române. În activitatea didactică, mă preocupă în egală măsură atât îmbogățirea cunoștințelor elevilor, dezvoltarea lor intelectuală, cât și formarea unui vocabular activ, bogat și expresiv. Ca să obținem o comunicare eficientă, trebuie să fie respectate anumite reguli din cultura comunicării, pentru a provoca micul școlar în diverse activități de comunicare și creativitate, a-i stimula interesul și inițiativa, a-l ajuta să se afirme, să se manifeste, ținând cont de ritmul de dezvoltare al fiecăruia.
Articol integral →
|
Stela Rodica Mustățea
|
În practica educațională cu un copil cu formă de tulburare de atenție, adaptarea procesului instructiv-educativ și crearea contextelor de învățare individualizate sunt esențiale. În urma experienței didactice și a consultării literaturii de specialitate, am inventariat mai multe căi de acțiune pentru această formă de tulburare, potrivite atât în mediul preșcolar, cât și în mediul primar.
Articol integral →
|
Liliana Pricopi
|
Prin joc și prin exercițiu, copilul de fapt își valorifică potențialul ludic, creativ, cognitiv și nu numai, copilul devine mult mai dotat, mai apt de a face lucruri, mai informat și, mai ales, mai capabil de interacțiune cu ceilalți coechipieri. La vârsta preșcolară, jocul didactic are o pondere foarte mare în rândul activităților desfășurate la grupă, pe toate domeniile de activitate și pe toate sectoarele deschise zi de zi, în grădiniță.
Articol integral →
|
Anișoara Gavrilă
|
Serbarea este un eveniment important în viața copiilor, dar și a grădiniței, reprezentând un nesecat izvor de bucurie și satisfacții, creând buna dispoziție și favorizând dezvoltarea copiilor, atât din punct de vedere psihic, dar și fizic. Organizate și desfășurate după anumite reguli și cu anumite teme, serbările îmbină armonios părțile într-un întreg, decorul neobișnuit, costumația copiilor, a educatoarei, ținuta sărbătorească, accesoriile necesare, fondul muzical, semnalele sonore constituie toate elemente importante ce contribuie la dezvoltarea unor valențe estetice și educative deosebite.
Articol integral →
|
Alina Răilean
|
Actualmente, dezvoltarea Tehnologiilor Informaționale și Comunicării constituie un element definitoriu al societății, pe care educația are menirea de a valorifica. În Republica Moldova, în procesul de modernizare a curriculumului școlar un rol important îl ocupă noile tehnologii informaționale și comunicaționale. Elevii au posibilitate să-şi îmbunătățească cunoștințele, coordonator fiind profesorul, care, pe lângă metodele tradiționale completate cu cele moderne, folosește noile tehnologii. Lumea contemporană reprezintă o permanentă şi inedită provocare pentru educație, crește volumul de informație ce trebuie analizat, la necesitatea utilizării calculatorului atât în viaţa de zi cu zi cât şi în procesul instructiv-educativ. Profesorul trăiește el însuși într-o societate în schimbare şi din fericire, în prima linie a schimbării, astfel încât va trebui să se adapteze, să se acomodeze, să se perfecționeze continuu.
Articol integral →
|
Luiza Lavinia Pascal
|
La disciplinele pentru care este prevăzută o singură oră pe săptămână, avem mereu stresul legat de resursa timp. Suntem urmăriți de provocarea: „Mai reduc din conținuturi sau renunț la anumite tipuri de exerciții și la jocuri?”. Articolul este o pledoarie pentru a aduce resurse digitale și în lecțiile predate în clasă, în special pentru evaluare. Include un exemplu, din practica personală, de abordare a unei lecții de istorie derulată pe o perioadă de timp mai lungă, cu caracter integrat, bazată pe învățare experiențială.
Articol integral →
|
Cornelia-Petronela Nastase
|
Trebuie să recunoaștem că eforturile de acceptare a unei perioade de tranzit în viața oamenilor nu este tocmai bine văzută. Mai ales când nu curge lapte si miere. În pandemie. Totuși, una din calitățile ființei umane este adaptarea fie la un spațiu nou, la o situație, eveniment, fie în alte comunități. Aceasta a fost şi situația profesorilor, a părinților şi elevilor, a școlii românești. O perioadă plină de incertitudini, în care au trebuit să se reinventeze căutând singuri soluții sau acceptând programele puse la dispoziție de experți în educație. Una din programele care m-au ghidat și mi-au fost scut în pandemie au fost cele oferite de Junior Achivement România.
Articol integral →
|
Anamaria Corina Golumbeanu
|
În perioada mai – iunie am urmat cursul „Genially și eTwinning: Experiențe interactive de învățare colaborativă”, curs susținut de ambasadori Genially și ambasadori eTwinning pe platforma iTeach. În urma participării la acest curs, am descoperit un instrument web 2.0 care își merită numele cu prisosință: Genially (genial.ly). Cu ajutorul acestui instrument se pot crea prezentări, imagini interactive, infografice, teste, toate îmbogățite cu elemente de interactivitate și animație. Instrumentul este ușor de folosit, având o bibliotecă consistentă de șabloane. Dispunând de acest instrument, am realizat câteva activități în proiectele eTwinning pe care le aveam în derulare.
Articol integral →
|
Carmen-Mirela Butaciu
|
Mass-media contribuie la procesul de democratizare, fiind considerate al patrulea pilon al democrației. Trăim într-o societate tot mai complexă, în care democrațiile sunt amenințate de ascensiunea rețelelor sociale, având un efect distorsionant asupra percepției noastre asupra realității. Supravegherea în masă, dezinformarea, încrederea scăzută în instituții și jurnalism subminează valorile democratice și guvernarea, ceea ce pune preocupări globale crescute, în special în actuala criză globală. Elevii noștri devin jurnaliști și persoane-ancoră hotărâți să investigheze diverse aspecte ale obiectivelor dezvoltării durabile, cum ar fi tehnologia, egalitatea de gen, schimbările climatice, folosind o gamă largă de mijloace media: jurnalism tipărit (ziare și reviste) și videoclipuri, prin intermediul unei game de platforme educaționale și instrumente Web 2.0.
Articol integral →
|
Alina Mihăilescu
|
A face parte din comunitatea eTwinning a fost cea mai frumoasă experiență pe care am avut-o în ultimul an și o recomand tuturor profesorilor pentru beneficiile pe care le aduce în activitatea didactică, dar și în plan personal. ETwinning, comunitatea școlară, europeană, ne conectează cu mediul profesional european și facilitează comunicarea și colaborarea între statele membre ale UE, implicând profesori și elevi în activități de învățare noi, diverse și interesante. Proiectul eTwinning „Kids are seeds” a fost un proiect complex, cu o abordare curriculară multidisciplinară, cu diverse activități care s-au încadrat perfect în contextul actual al educației și care a oferit profesorilor, copiilor și părinților, posibilitatea de a petrece timp de calitate, în perioada dificilă de pandemie, pe care am trăit-o cu toții.
Articol integral →
|
Maria Canter
|
Feedback-ul este o parte esențială a programelor de educație și formare profesională; ajută la creșterea potențialului în diferitele etape de învățare și identifică acțiunile care trebuie întreprinse pentru a îmbunătăți performanța. Feedback-ul este o parte importantă a învățării și interacțiunii în sistemele de e-learning. La fel ca şi feedback-ul oferit în învățarea tradițională, feedback-ul în e-learning presupune diferite strategii şi vizează mai multe aspecte.
Articol integral →
|
|
|
