| |
Liliana Ștefănică
|
De multe ori considerăm că termenul de cercetare pedagogică este prea pretențios și că ar fi un abuz folosirea lui în practica pedagogică curentă. Dar, dacă am privi actul didactic ca pe un proces continuu de căutări și frământări interioare, de întrebări și incertitudini, de sentimente și trăiri specifice unui spirit critic, creator și novator, oare nu înseamnă că ne-am angaja într-o investigație/ cercetare, de mai mare sau mai mică anvergură? Traversăm vremuri tulburi, cu impact emoțional pe termen imediat, mediu și lung. Emigrația, scăderea natalității, la care s-au adăugat pandemia și războiul, aduc schimbări de percepție și de gândire pentru fiecare individ, comunitate, națiune și chiar la nivel global. Ne aflăm într-o continuă căutare, nemulțumiți cu ceea ce suntem și mânați de dorința de a ne autodepăși limitele. Perioade istorice ne-au fost favorabile, altele ne-au adus regres și suferințe.
Articol integral →
|
Nicoleta Olcott
|
Eficacitatea comunicării condiționează în foarte mare măsură calitatea întregii activități desfășurate la nivelul unei instituții. În primul rând, o clară direcționare a comunicării în cadrul unei organizații poate semnificativ contribui la eficacitatea acesteia. Modul în care informația circulă în cadrul unei instituții poate fi în jos adică de la manager(i) la angajați, în sus adică de la angajați la manager(i) și orizontal între angajați, primul tip de circulație a informației fiind vital pentru funcționarea organizației (Crawford, Kydd și Riches, 1997). În al doilea rând, comunicarea eficace la nivelul organizației influențează pozitiv așteptările angajaților și implicit activitățile desfășurate de aceștia, sprijinind totodată dezvoltarea de relații de muncă productive precum și întărirea capacității angajaților de a lucra în echipă pentru atingerea obiectivelor organizației (Richards, 2018).
Articol integral →
|
Corina Rameder
|
Învățarea scrierii ortografice pe baze logice, începând cu primele clase ale școlii, chiar înainte de a se pătrunde mai adânc în problemele de gramatică, contribuie la pregătirea din timp a elevilor pentru a înțelege regulile scrierii corecte și, practic, ajută la formarea unor deprinderi durabile de scriere corectă. Numai o pedagogie preventivă va rezolva problema ortografiei în școală. De aceea, activitatea de formare a deprinderilor ortografice, mijloacele prin care realizăm învățarea, interesul pentru ortografie și aspirația către competență în domeniul ei sunt lucruri hotărâtoare, care trebuie să intre în convingerile celor care răspund de cultivarea limbajului elevilor.
Articol integral →
|
Adriana Moldovan
|
Experiențele pe care le trăim citind o carte (potrivită vârstei) scot la suprafață sau ne pun în situația unor emoții, cunoștințe pe care nu le putem ignora și atunci ele ne vor influența negreșit pentru mult timp sau pentru totdeauna. „Clubul de lectură” ne prilejuiește cunoașterea și cititul de cărți din literatură română sau universală pentru copii, cărți frumos legate și ilustrate. Alături de carte, editura trimite și un Jurnal de lectură. Acesta este foarte util construit. Îi îndeamnă pe copii să cerceteze cartea și altfel decât citind conținutul ei. Îi îndeamnă să își exprime ideile, sentimentele, pune întrebări haioase. Le cercetează gândurile și îi îndeamnă să le scrie pe câteva rânduri. Nu doar conținutul este cercetat. Sunt îndemnați să observe ilustrațiile, află date despre autor, cercetează cuvinte neobișnuite și se joacă cu ele, le solicită imaginația cerându-le alte soluții pentru anumite situații din carte.
Articol integral →
|
Briana Belciug
|
Scopul principal al educației de astăzi este să pregătească elevii pentru o lume care evoluează mai rapid ca niciodată, care are nevoie de absolvenți capabili să gestioneze orice schimbare și să fie coordonați de două competențe absolut vitale într-o civilizație care tinde spre globalizare: cunoașterea a celor puțin două limbi străine și abilități digitale excelente. Articolele scrise de elevi în limbile franceză și engleză le oferă posibilitatea de a-și autoevalua competențele lingvistice însușite la ore și competențele digitale legate de pachetul Office. Articolul își propune o analiză și câteva răspunsuri cu privire la jurnalismul școlar ca un mod alternativ de a preda/ evalua limbile străine și gândirea critică.
Articol integral →
|
Ionița Timiș
|
Educația, alături de alte componente axiologice ale vieții sociale, a suferit transformări majore în ultima vreme, încercând să se adapteze mersului vremii, în care globalizarea tehnologizării să devină factor sine-qua-non al demersului educativ. Competențele digitale sunt integrate în curriculum școlar ca elemente de bază, fără de care, azi, nu se mai poate face educație. Noile tendințe pedagogice susțin dezvoltarea resurselor și instrumentelor digitale, care sunt din ce în ce mai utilizate, oferind învățământului calitate prin faptul că răspund nevoilor elevilor.
Articol integral →
|
Luiza Crivăț
|
Îndrăznesc să vă supun atenției un articol dedicat deciziei noastre de a promova și exersa valorile europene prin tot ceea ce facem, în cadrul liceului nostru, prin intermediul proiectelor europene. Seamănă cu un extras autobiografic și are o importanță emoțională sporită, din acest punct de vedere. Sper că se simte vibrația emoțională de dincolo de cuvinte. Această vibrație ne va duce mai departe. Pentru că ceea ce citiți aici este doar începutul drumului. E primăvară…
Articol integral →
|
Tincuța Ilie
|
Proiectul nostru eTwinning și-a propus să îi facă pe elevi să cunoască locurile minunate din țara lor și din alte țări europene. Cu ajutorul profesorilor, au făcut un tur virtual al ariilor lor geografice și al Europei. Au învățat despre trecutul istoric al țărilor europene care participă la proiect, au dezvoltat modele care includ zone geografice în țară și în Europa, au cântat imnul Europei. Acest proiect a fost simțit ca un moment de schimb între clase prietenoase. Proiectul i-a ajutat pe școlari să-și unească mai mult grupul clasei și, în același timp, a întărit sentimentul apartenenței la o familie mai largă, familia europeană.
Articol integral →
|
Ofelia Cornelia Popa
|
Articolul reprezintă o formă de validare, de promovare și de diseminare a unui eveniment aflat la cea de-a IV-a ediția și anume Conferința Națională a Comunității „Educație pentru Știință”, ce s-a desfășurat în acest an la Suceava, în cadrul Universității Ștefan cel Mare. Prin intermediul activităților organizate – vizite ale unor laboratoare din cadrul Universității Ștefan cel Mare, ședințe de panel, sesiuni de ateliere interactive, mese rotunde de discuții, vizite în laboratoare educaționale și de cercetare, sesiuni de prezentări etc. – participanții au fost provocați să reflecteze asupra faptului că activitățile STEM implică creativitate, imaginație şi efort social, că este un mod de a observa lumea înconjurătoare, de a gândi, de a adresa întrebări, de a genera ipoteze bazate pe dovezi şi de a le argumenta, testa, revizui, demonstra sau contesta.
Articol integral →
|
Alina Marilena Buduleanu
|
Platforma eTwinning, ideală pentru implementarea proiectelor colaborative, și Scientix, comunitatea profesorilor STEM din Europa, formează un mix grozav pentru un plus de creativitate la clasă. Un exemplu de activitate fundamentată pe valorile Scientix și eTwinning este proiectul I am in the future, o colaborare sudată prin activități bazate pe viziunea interdisciplinară STEM. Partenerii au pornit într-o călătorie de învățare prin descoperire, fiind animați de o valoare fundamentală: investigarea lumii înconjurătoare la diferite scale și perspective, cu scopul prețuirii și protejării vieții pe pământ. Copiii s-au simțit ca adevărați oameni de știință, responsabilizați și valorizați. Au dezvoltat competențe de cercetare și rezolvare creativă de probleme, au învățat să ia decizii în mod responsabil și s-au orientat timpuriu spre cariere din domeniul științelor vieții. Spre final, toți copiii au înțeles importanța studiului științelor STEM, singurele care îi orientează spre un viitor în care Omul prețuiește Natura, leagănul vieții.
Articol integral →
|
|
|
