iTeach: Experiențe didactice

Răspunsul la Intervenție: modelul educațional care poate reduce eșecul școlar în România

Acest articol analizează critica modelul actual de sprijin educațional din România, implementat prin Legea învățământului preuniversitar 198/2023, și propune adoptarea modelului RTI (Response to Intervention) ca alternativă viabilă pentru reducerea eșecului școlar. Prin comparația cu implementarea RTI din Finlanda și SUA, se demonstrează că modelul românesc actual transformă o abordare inițial flexibilă și nebirocratică într-o „caricatură ultra-birocratică și centralizată”. RTI propune o intervenție pe trei niveluri (universal, țintit, intensiv) care permite sprijinul timpuriu al elevilor cu dificultăți fără necesitatea diagnosticării formale sau a etichetării CES, deci fără a-i stigmatiza. Studiul evidențiază principalele diferențe între modelul finlandez și cel românesc, subliniind că implementarea autentică a RTI în România necesită transformări profunde: regândirea cadrului legal, formarea profesorilor, flexibilitate curriculară reală și schimbarea mentalităților. Concluzia subliniază că România poate construi un sistem educațional proactiv, care sprijină timpuriu elevii în dificultate, transformând școala dintr-un mecanism de selecție într-una cu adevărat incluzivă.

Dezvoltarea inteligenței emoționale prin activități motrice la elevii din ciclul primar și gimnazial

În contextul educațional actual, în care dezvoltarea holistică a elevului capătă tot mai multă importanță, inteligența emoțională (IE) reprezintă o competență fundamentală pentru succesul școlar și social al copiilor. Definirea și susținerea acestei inteligențe prin activități motrice și sportive este nu doar posibilă, ci și necesară. Educația fizică, prin specificul ei interactiv, motivațional și ludic, devine un cadru ideal pentru formarea abilităților emoționale și sociale, atât în ciclul primar, cât și la gimnaziu.

Forme de manifestare a tulburărilor de citit. Variantă de intervenție

Tulburările de citit reprezintă dificultăți în procesul de recunoaștere, decodare, înțelegere și interpretare a simbolurilor grafice, cauzate de disfuncții de natură neurologică, cognitivă, senzorială sau psihoeducațională. Aceste tulburări pot apărea în perioada de inițiere în citit și pot afecta semnificativ evoluţia şcolară, dezvoltarea limbajului şi încrederea în sine a copilului. Cititul este un proces complex, care implică percepţia vizuală, analiză fonologică, memoria, vocabularul şi înţelegerea textului. Orice afectare la nivelul acestor componente poate duce la instalarea unor tulburări specifice de citire.

Utilizarea platformelor de învățare și formatului blended-learning în procesul educațional. Studiu de caz: aplicația Padlet în orele de limba și literatura română, nivel liceal

Potrivit UNESCO, la nivel global, urmare a contextului pandemic, peste 1,7 miliarde de copii au studiat de acasă începând cu luna aprilie 2020, ceea ce a impus o adaptare, atât la nivelul Ministerului Educației din România, cât și la nivelul fiecărei instituții de învățământ, dar mai ales în cazul fiecărui cadru didactic interesat de o educație de calitate. În sistemul educațional din România, subjugat majoritar metodelor clasice și resurselor tradiționale, adaptarea la mediul online s-a dovedit mai greoaie decât în cazul altor sisteme de educație iar trecerea mult prea rapidă dintr-un spațiu educațional în altul a condus la o pierdere semnificativă a unor repere evolutive în vederea atingerii obiectivelor Agendei pentru educație 2030.
Revenirea în spațiul clasic, formal, a impus, ulterior, o reorientare rapidă a cadrelor didactice, care au putut constata impactul decisiv al utilizării strategiilor digitale asupra educabililor. În perioada de (re)adaptare survenită perioadei pandemice, profesorului de limba și literatura română – fie că predă la nivel gimnazial, fie liceal –, i s-a facilitat nu doar accesul la Cuvânt, la Cunoaștere, cât mai ales la dezvoltarea mult mai firească a competențelor-cheie/ ale viitorului lansate de Comisia Europeană în anul 2012.

Testarea practică la informatică. Putem verifica cu detectoarele de conținut AI dacă un program a fost scris cu ajutorul generatorului?

Tehnologizarea accelerată din zilele noastre supune evaluarea practică în informatică și nu numai, la tot mai multe riscuri legate de originalitatea surselor. Am fost obligați să ne adaptam evaluarea din cauza metodelor de copiere în rețea sau cu ajutorul internetului și a celor prin telefon. Probabil că cea mai simplă metodă de prevenție rămâne cea cu eliminarea tuturor surselor posibile și vigilența maximă. Dar și așa trebuie să acceptam că se mai întâmplă.
O variantă care păstrează și beneficiile platformelor din educație cum este Google Clasroom ar fi educarea etică a elevilor. Dar apariția inteligenței artificiale o pune tot mai greu la încercare. Dependențele par și mai puternice ca cele cauzate de telefonie, rețele de socializare și gaming.  În contextul folosirii AI-ului tot mai des de către elevi și ca generare de material și ca rafinare a conținutului generat astfel încât să evite detectoarele de conținut sau „radarele” profesorilor, mi se pare că tentația devine tot mai mare și educația elevului este într-un mare impas în primul rând ca raport motivație/ efort și inerent ca finalitate.

Drag de școală cu tehnologiile digitale

Pasionați de gadgeturi smart, aplicații interesante, resurse digitale sau jocuri online spectaculoase, elevii rezonează destul de greu cu vechile metode de învățare. Din fericire, dezvoltarea tehnologiei a presupus și dezvoltarea unor produse educaționale create în acord perfect cu noile generații de elevi ai erei digitale. Trebuie să fim conștienți că telefonul, computerul și alte gadget-uri pot fi un suport adevărat de învățare dacă sunt folosite monitorizat, organizat și îndrumat. De cine? De părinți, de profesori, de frați mai mari.

Să învățăm semnele de circulație – educație rutieră prin joc și poveste

În contextul intrării în vigoare a legii care instituie „Săptămâna Națională a Siguranței Rutiere” (SSR), activitatea desfășurată la Școala Gimnazială „Ion Ionescu” din Valea Călugărească, la structura Rachieri, în data de 22 mai 2025 oferă un exemplu de bune practici educaționale pentru învățământul primar. Prin metode ludice și interactive, elevii au fost familiarizați cu semnele de circulație și regulile de comportament rutier, activitatea integrându-se armonios în demersurile educației pentru viață din cadrul „Școala altfel” și „Săptămâna verde”.
Articolul propune un model aplicativ de educație rutieră destinat elevilor din ciclul primar. Activitatea „Să învățăm semnele de circulație!”, bazată pe metode ludice și experiențiale, urmărește formarea comportamentelor preventive și a spiritului civic prin joc didactic și colaborare. Fundamentele teoretice includ paradigma învățării experiențiale, modelul GDE Matrix și exemple internaționale de bună practică. Se subliniază importanța integrării educației rutiere în curriculumul formal și non-formal, precum și provocările actuale privind formarea cadrelor didactice și accesul la resurse adaptate.

Formarea autonomiei elevului în modelul educațional Step by Step

Într-o societate care valorizează tot mai mult competențele de viață, autonomia elevului devine o miză centrală a procesului educațional. Modelul Step by Step se distinge printr-o filozofie care nu mai concepe școala ca pe o etapă pregătitoare pentru viață, ci ca pe un spațiu viu, real, în care copilul trăiește, alege, greșește și învață în mod autentic. Autonomia nu este predată, ci construită zilnic, prin interacțiuni, experiențe relevante și implicare activă în propriul parcurs de învățare.
Studiile realizate de Shahar, Henrich, Blatt, Ryan și Little (2003) evidențiază faptul că, atunci când mediul social oferă copilului experiențe care favorizează sentimentul de siguranță, acesta capătă libertatea de a explora atât lumea exterioară, cât și propriul univers interior. Drept urmare, își dezvoltă o imagine de sine mai complexă și mai autonomă, ceea ce contribuie, la rândul său, la formarea unor deprinderi relaționale superioare. Reacția mediului social la aceste comportamente autonome este una pozitivă, consolidând în mod circular sentimentul de siguranță și apartenență (apud Faiciuc, 2005a).

Formarea deprinderilor de comunicare în perioada preșcolarității. O cercetare aplicată

Importanța educației familiale în reușita școlară

Cu toate că părinţii sunt atenţi la nevoile copiilor, aceştia nu au întotdeauna aşteptări clare din partea lor, considerând că educaţia copilului se realizează natural, de la sine, datorită naturii sănătoase a structurii umane. Atunci când lasă procesul de autoreglare la latitudinea copilului, generând confuzii în ceea ce privește statutul și rolul fiecărui membru al familiei, rezultatele școlare sunt cu precădere nesatisfăcătoare, deoarece în toate etapele dezvoltării cognitive părinții tind să manifeste indulgență peste măsură, chiar slăbiciune. Stilul permisiv al părintelui neglijează componenta controlului, în cele din urmă copiii ajungând să exploateze această slăbiciune.
Educația familială reprezintă un factor determinant în succesul academic al copiilor, iar stilul parental joacă un rol crucial în obținerea performanțelor școlare. Cercetările demonstrează că părinții care adoptă o abordare echilibrată – combinând afecțiunea și susținerea cu controlul și exigența – creează premisele pentru rezultate școlare superioare. În contrast, stilul permisiv, caracterizat prin absența controlului și indulgența excesivă, conduce frecvent la performanțe nesatisfăcătoare. Eficacitatea educației familiale depinde nu doar de stilul parental individual, ci și de gradul de consonanță între mediul familial și cel școlar, precum și de calitatea parteneriatului dintre aceste două instituții educaționale fundamentale.