| |
Carmen Cristea
|
În cadrul procesului instructiv-educativ, interacţiunea dintre profesor şi elev este văzută ca un dialog permanent, ce presupune influenţe reciproce. Astfel, fiecare individ este văzut ca centru al unui proces de învăţare. Cadrul didactic are datoria de a susţine dezvoltarea elevului, conlucrând cu acesta într-o manieră dialogată. Este de preferat ca elevul şi profesorul să ajungă să înveţe împreună, descoperind pas cu pas elementul de noutate.
Articol integral →
|
Daniela Crăciun
|
Proiectul internaţional PBL “My Magical Dust” – Praful meu magic – şi-a propus să-i unească pe profesori, părinții, școala și comunitățile pentru bunăstarea elevilor. Acest proiect evidențiază unele dintre problemele majore pe care le întâmpină elevii în fiecare zi, dar sunt adesea neglijate. De exemplu, depresia și anxietatea la vârste fragede. “My magical Dust” 2019 a reprezentat pentru mine şi pentru elevii mei de clasa a treia o încercare de a nu depăşi limitele, o oportunitate de a transforma orele de şcoală în mici ateliere de lucru, în care interdisciplinaritatea, creativitatea, curiozitatea, au fost prioritare în demersul didactic. Proiectul le-a permis elevilor să demonstreze că pot avea un impact asupra lor comunitățile dacă le educăm pentru a rezolva problemele din viața reală.
Articol integral →
|
Ana-Mirela Goron
|
Care va fi viitorul omenirii? Este întrebarea tulburătoare care preocupă oamenii de ştiinţă, instituţii de cercetare, instituţii internaţionale şi, nu în ultimul rând Organizaţia Naţiunilor Unite. Răspunsurile şi soluţiile converg spre concluzia că de noi depinde propria supravieţuire.
Educaţia pentru mediu are scopul de a îmbunătăţi calitatea vieţii prin cunoştinţele, dar mai ales prin motivaţiile și conduitele pe care le oferă pentru a acorda mediului atenţia şi îngrijirea necesară.
Articol integral →
|
Diana-Maria Beldiman
|
Articolul își propune să prezinte câteva considerații privind educația interculturală în rândul liceenilor, pornind de la experiența pe care patru elevi de la Colegiul Național Școala Centrală din București au dobândit-o în cadrul proiectului Erasmus+ The Game. Traditional Games are Meeting, implementat de Asociația „Liber la Educație, Cultură și Sport”. Prin participarea la atelierul având ca temă jocurile tradiționale europene, aceștia nu numai că s-au implicat în activități fizice atractive, dar și-au exersat și abilitățile de comunicare în limbi străine, au învățat despre patrimoniul comun european, dar și despre diversitatea culturală specifică zonei centrale și sud-estice a Europei. În acest fel, jocurile tradiționale au prilejuit stabilirea dialogului şi a cooperării autentice între participanți, îmbogățind astfel experiențele interculturale ale tinerilor. Pornind de la premisa că abilitățile care țin de zona interculturalității se dezvoltă doar în rare cazuri în cadrul mediului formal, s-a statuat că activitățile informale și non-formale sunt contextele necesare pentru deprinderea și dezvoltarea competențelor interculturale, atât de utile în societatea actuală, globalizată.
Articol integral →
|
Marian-Iustin Lupu
|
„Optimizarea jocului în atac la echipa reprezentativă de handbal fete, la nivel de învăţământ gimnazial” este un studiu pe care l-am efectuat în cadrul echipei de handbal din şcoală. Sper ca metodologia, rezultatele și concluziile să fie de ajutor şi altor profesori de educaţie fizică, respectiv antrenori.
Articol integral →
|
Anca-Roxana Negoiță
|
Ca educatori, avem datoria de a nu fi doar simplii transmiţători de informaţii, avem datoria de a cerceta şi de a experimenta cele mai adecvate structuri şi formule pentru a asigura pregătirea temeinică pentru muncă şi viaţă a tinerelor vlăstare ce ne stau înainte. Utilizarea jocului didactic în activitatea de predare-învăţare-evaluare poate fi eficientă în vederea creşterii performanţei şcolare.
Articol integral →
|
Raluca Bratu
|
Lumea copiilor joacă un rol important în viața fiecărei persoane adulte, deoarece copiii sunt cei care știu să viseze, cei care prin visele lor ne introduc pe noi, adulții, în lumea fanteziei și chiar în propria noastră copilărie. Alături de copii, putem fi pe de o parte îndrumătorii lor, iar pe de altă parte putem fi chiar „copii” ca și ei, făcându-ne să fim părtași la propria lor copilărie unde nu suntem doar observatori ci și participanți activi. Prin trăirile zilnice brăzdate de fantezie, creație, imaginație, își clădesc imagini proprii, despre ceea ce reprezintă de fapt realitatea, o realitate pe care o poți descoperi jucându-te alături de ei. De aceea, pentru dezvoltarea psihică a fiecărui copil, părinții alături de dascăli trebuie să conducă pașii copiilor către realitate, însă aceasta trebuie să fie treptată, astfel încât copiii să nu simtă influențele educative ca fiind spontane sau constrânse. Cel mai important rol în această dezvoltare o are grădinița și școala. Cu ajutorul metodelor și mijloacelor alese de către cadrul didactic, copiii își formează noi competențe care ajută la dezvoltarea lor în viitor. Un mijloc important utilizat de cadrele didactice în învățământul primar și preșcolar îl reprezintă Literatura pentru copii.
Articol integral →
|
Liviu Chifane
|
Pornind de la premisa că stimularea creativității este o condiție esențială pentru dezvoltarea personalității elevilor, acest articol analizează o serie de aspecte importante legate de necesitatea cunoașterii fenomenului. Având în vedere complexitatea creativității, cadrele didactice trebuie să se familiarizeze cu următoarele noțiuni: nivelurile și stadiile creativității, factorii și blocajele acesteia, precum și metodele de grup sau individuale de susținere a potențialului creativ al elevilor. Obiectivul pe termen lung este asigurarea unui climat educațional propice unei exprimări libere și creative care să genereze idei noi și surprinzătoare. Astfel, dezvoltarea creativității elevilor se va continua în mod firesc cu stimularea proceselor creative la nivel social, cultural și economic. Printre altele, adoptarea unei strategii coerente de educare și stimulare a creativității va contribui la pierderea potențialului creativ al țării și la migrarea populației spre alte locuri ale lumii unde factorii decizionali știu să exploateze la maximum ideile inovatoare.
Articol integral →
|
|
|
