Toate articolele din categoria: Didactica limbii și literaturii române
Iubire și sacrificiu în literatura română – repere comparative și valențe formative
Tema iubirii, asociată frecvent cu ideea sacrificiului, reprezintă una dintre constantele fundamentale ale literaturii române. De la creația populară la romanul modern, iubirea nu este doar un sentiment, ci o experiență existențială complexă, o probă morală și, adesea, o formă de cunoaștere. Sacrificiul care o însoțește capătă sensuri diferite în funcție de epocă, mentalitate și viziune artistică, reflectând transformările profunde ale societății și ale sensibilității umane.
Analiza comparativă a unor cupluri reprezentative din literatura română – Ana și Manole din „Mănăstirea Argeșului”, Ion și Florica din „Ion”, Vitoria și Nechifor Lipan din „Baltagul”, Ela și Ștefan Gheorghidiu din „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, Polina și Birică din „Moromeții”, precum și iubirea interzisă din „Fântâna dintre plopi” – permite conturarea unor tipologii distincte ale relației dintre iubire și sacrificiu, precum și evidențierea evoluției perspectivei asupra sentimentului erotic în literatura română.
Tehnici teatrale utilizate la orele de limba și literatura română în gimnaziu – reflecții pe baza experienței la clasă
În activitatea mea didactică la gimnaziu, am constatat că una dintre cele mai mari dificultăți întâmpinate de elevi la orele de limba și literatura română este lipsa interesului pentru textul literar, în special pentru lectura integrală și pentru analiza acestuia. De multe ori, elevii percep operele literare ca fiind abstracte sau greu de înțeles, iar participarea lor la discuții este redusă.
Pornind de la această realitate, am căutat modalități prin care să transform ora de limba română într-un spațiu mai atractiv și mai apropiat de universul elevilor. Integrarea tehnicilor teatrale în demersul didactic s-a dovedit o soluție eficientă, cu efecte vizibile asupra implicării elevilor și asupra calității actului de învățare.
Cauzele eșecului școlar și identificarea unor măsuri de prevenire a acestuia de către profesorii de limba și literatura română (Studiu)
Unii elevi sunt implicați, au dorința de a învăța și de a se perfecționa, alții depun un efort pentru a ține pasul, însă există și elevi care pur și simplu renunță mult prea repede deoarece cred că nu vor reuși niciodată să aibă rezultate satisfăcătoare la limba și literatura română. Elevii nu trebuie să renunțe atunci când se confruntă cu dificultăți, ci trebuie învățați să găsească soluții și astfel să remedieze problemele cu care se confruntă. Elevii cu o orientare defetistă tind să atribuie eșecurile unor inadecvări personale. Adesea, aceștia nu prea se așteaptă să aibă reușite și tind să renunțe ușor și să evite provocările. Este recomandat ca ei să facă față frustrărilor și eșecului în mod constructiv, în sensul că trebuie să învețe din fiecare situație, problemă cu care se confruntă.
Articol integral →Abordarea integrată a numeralului
Pornind de la afirmaţia lui Basarab Nicolescu „Ştim cum să existăm, dar cum învăţăm să fim?” (Nicolescu, 1999: 21) putem deduce că interdisciplinaritate şi transdisciplinaritatea ne ajută să dezvoltăm elevilor cele patru dimensiuni – a învăţa să ştii, să faci, să trăieşti împreună cu ceilalţi şi a învăţa să fii – dezvoltate prin modurile de cunoaştere a lumii, care contribuie la premisa dezvoltării personale şi facilitarea accesului către cunoaştere, formând oameni deplini şi autentici. Această paradigmă educațională depășește fragmentarea tradițională a cunoașterii în discipline izolate și propune o viziune holistică asupra procesului de învățare, în care conexiunile dintre diferite arii ale cunoașterii reflectă complexitatea realității.
În contextul predării limbii și literaturii române, abordarea integrată devine un instrument pedagogic esențial, care permite nu doar asimilarea mecanică a normelor lingvistice sau a informațiilor literare, ci formarea unei competențe comunicative autentice și a unei culturi generale solide. Astfel, elevii nu mai percep limba ca pe un sistem abstract de reguli, ci ca pe un instrument viu de comunicare și exprimare personală, în interacțiune permanentă cu istoria, geografia, artele și celelalte domenii ale experienței umane. Prezenta lucrare își propune să exemplifice concret modul în care o activitate didactică interdisciplinară poate valorifica această perspectivă integratoare, transformând procesul de învățare într-o experiență relevantă și semnificativă pentru elevi.
Studiu asupra nuvelisticii lui Ioan Slavici în manualele alternative
Ioan Slavici este considerat părintele realismului poporal în literatura română. Spre deosebire de alți clasici, el aduce în literatură lumea satului ardelean, cu legile sale morale stricte, oferind o perspectivă obiectivă și analitică asupra mecanismelor sociale și psihologice. Nuvelistica lui Ioan Slavici reprezintă momentul de maturizare a realismului românesc. Publicate în mare parte în volumul Novele din popor (1881), textele sale impun conceptul de realism poporal – o literatură care nu doar descrie viața satului transilvănean, ci o analizează prin prisma unor legi morale imuabile. Iată câteva dintre cele mai cunoscute creații ale sale: Moara cu noroc (capodopera nuvelei psihologice); Popa Tanda (nuvelă cu caracter moralizator); Budulea Taichii (nuvelă despre educație și ascensiune socială); Pădureanca (nuvelă de analiză a iubirii și a barierelor sociale); Gura satului (nuvelă despre opinia publică și prejudecăți); Scormon (nuvelă idilică); Vatra părăsită; Comoara etc.
Articol integral →Literatura și educația media – parteneri în ecuația gândirii critice
După mai bine de douăzeci de ani la catedră, am înțeles că adevărata menire a profesorului de limba și literatura română nu se oprește la predare și evaluare; ea trebuie să contribuie la formarea unor oameni capabili să gândească singuri. Trăim într-o lume în care informația ne înconjoară din toate direcțiile, pe ecrane, în rețelele sociale, în știri, în reclame, și tocmai de aceea, una dintre misiunile noastre esențiale este să cultivăm gândirea critică.
Conceptul de media literacy, definit de UNESCO ca fiind „abilitatea de a accesa, analiza, evalua și crea mesaje media într-o varietate de forme”, completează perfect obiectivele educației literare. Conform programei școlare pentru disciplina Limba și literatura română, gândirea critică, discernământul și autonomia intelectuală fac parte dintre competențele generale urmărite la nivel liceal. În acest context, rolul profesorului de română este acela de a forma cititori de texte, dar mai ales interpreți ai realității.
Poetica imaginii și a cuvântului. O abordare integrată a limbajelor artistice în demersul didactic
Actul lecturii se configurează ca act sinestezic în vremurile acestea atât de tehnologizate și de interactive, căci receptorul nu mai decodează exclusiv semne lingvistice, ci interpretează simultan imagini, sunete și simboluri. La orele de literatură, lectura imaginii este o strategie didactică complexă, menită să dezvolte competențele de receptare multimodală ale elevilor prin conectarea textului literar cu limbajul vizual, oferind oportunitatea de a extinde interpretarea textului dincolo de cuvânt și de a cultiva noua sensibilitate, capabilă să recunoască și să recepteze integrat limbajele artistice.
Articol integral →Limba și literatura română între convingerile profesorilor și concepția curriculară. Un posibil portret al profesorului
În contextul educațional actual, profund tehnologizat, profesorul de limba și literatura română se află la confluența dintre tradiție și modernitate, dintre păstrarea valorilor canonice și adaptarea la noile paradigme curriculare. Tema propusă în acest an de simpozion, „Limba și literatura română între convingerile profesorilor și concepția curriculară“, invită la reflecție lucidă asupra modului în care identitatea noastră profesională se armonizează versus se confruntă cu actualele direcții de reformă educațională. E o tensiune interesantă și totodată dificilă aici: aceea dintre convingerea personală că limba română este un spațiu al spiritului, al valorilor sufletești, spirituale, morale, culturale și cerința curriculară care ne solicită să formăm competențe, să evaluăm performanțe școlare, să cuantificăm progresul. Altfel spus, să cuantificăm poezia, să apreciem prin note frumusețea, să păstrăm sufletul limbii și al literaturii, al disciplinei, per ansamblu, într-un sistem standardizat și tehnicizat. În acest context, predare limbii și a literaturii române devine o artă a echilibrului: rigoare și creativitate, text/ viață, algoritm/ sensibilitate.
Articol integral →Rolul instrumentelor digitale în stimularea lecturii operelor literare la liceu
În contextul actual, dominat de tehnologie, promovarea lecturii operelor literare obligatorii la nivel liceal necesită abordări didactice inovatoare. Aplicațiile precum Canva, asistentul AI Gemini și platformele de gamification precum Puzzel.org sau Jigsawplanet nu sunt simple gadget-uri, ci instrumente puternice care pot transforma radical percepția elevilor asupra literaturii, făcând-o mai accesibilă, interactivă și relevantă. Ele reprezintă puntea de legătură între universul clasic al cărții și mediul digital familiar adolescenților.
Articol integral →Construirea unor lecții de succes folosind ponderea activării
Construirea unei lecții de succes presupune nu doar stabilirea unor obiective concrete, măsurabile sau urmărirea celor trei mari etape în realizarea demersului didactic (Evocarea, Realizarea sensului, Reflecția), ci și crearea unui climat favorabil pentru dezvoltarea gândirii critice și a creativității prin captarea și menținerea atenției elevilor, prin stimularea ascultării active și implicarea constantă, pertinentă, a fiecărui elev în procesul educativ.
Studiile recente confirmă faptul că ponderea activării (procesul prin care profesorul se asigură că există un efort mental constant, permanent în clasă) devine un element fundamental al unei lecții de succes: „discuțiile bine executate și strategice reprezintă o parte esențială a unei clase cu un nivel înalt de pondere a activării” (Doug Lemov, „Cum să predai ca un campion 2.0”, p. 301).
Ministerul Educaţiei