Toate articolele din categoria: Didactica limbii și literaturii române
Integrarea instrumentelor digitale în ora de limba și literatura română
Integrarea instrumentelor digitale în orele de limba și literatura română este o necesitate impusă de schimbările societății și de modul în care învață tinerii din ziua de azi. Elevii de astăzi, „nativi digitali”, interacționează constant cu tehnologia. Să le cerem să lase deoparte telefoanele și tabletele la intrarea în clasă este o abordare depășită. Mai eficient este să le valorificăm interesul pentru digital și să le integrăm în procesul de învățare. Rolul integrării instrumentelor digitale în ora de limbă și literatură română este de a moderniza procesul educațional, de a facilita înțelegerea conceptelor complexe și de a stimula creativitatea și colaborarea elevilor.
Articol integral →Dezvoltarea competențelor de comunicare orală prin metoda proiectului
Proiectul este un proces de învăţare care implică un grup de elevi în situaţia de a-şi expune părerile, nevoile, necesităţile, dorinţele, opiniile etc. şi de a căuta mijloace ca să formuleze răspunsuri pentru acestea. El se fundamentează logic pe câteva etape, despre care elevii sunt informaţi şi pregătiţi pentru a le respecta. Într-o activitate specială, elevii au fost informaţi prin expunerea profesorului despre fazele proiectului şi antrenaţi în comentarea, interpretarea, structurarea acestora.
Articol integral →Abordări inovative în învățarea centrată pe elev la ora de limba și literatura română
Învăţarea creativă, în cadrul lecţiilor de limbă si literatură română, reprezintă acea formă a învăţării, care are ca scop final realizarea unor comportamente individuale şi colective orientate spre căutarea, aflarea şi aplicarea noului. În societatea contemporană, cu schimbări rapide şi efecte imediate, educaţia şi învăţământul trebuie reînnoite, completate, adaptate, astfel încât putem vorbi despre o permanentă inovaţie şi creaţie in activitatea didactică. Obiectivul general este acela de a promova creativitatea ca factor cheie în dezvoltarea competenţelor personale, antreprenoriale şi sociale prin învăţarea pe tot parcursul vieţii dar şi de a găsi strategii moderne folosite pentru asigurarea unei educaţii de calitate în învăţământ. Pentru elevi, şcoala viitorului trebuie să promoveze o educaţie de calitate şi să fie axată pe valori în care elevii să creadă, în care să se regăsească, îndeplinind două condiţii, fundamentale din punctul lor de vedere: şcoala viitorului trebuie să le placă şi să fie eficientă. Prioritatea învăţământului o constituie informatizarea, softul educaţional, reprezentat de programele informatice special dimensionate în perspectiva predării unor teme specifice, ceea ce reprezintă o necesitate evidentă.
Articol integral →Gamificarea lecturii: panoul interactiv „Bufnițele citesc”
Formarea plăcerii de a citi reprezintă una dintre cele mai importante aspecte ale învățământului primar. Articolul descrie o modalitate de stimulare a interesului pentru lectură prin utilizarea unui panou interactiv, intitulat „Bufnițele citesc”. Realizat ca un instrument vizual și ludic, panoul valorifică principiile gamificării și ale învățării prin cooperare. Rezultatele obținute în cadrul activității arată o implicare mai activă a elevilor, o citire expresivă îmbunătățită și o creștere a motivației intrinseci pentru lectură.
Articol integral →Utilizarea platformelor de învățare și formatului blended-learning în procesul educațional. Studiu de caz: aplicația Padlet în orele de limba și literatura română, nivel liceal
Potrivit UNESCO, la nivel global, urmare a contextului pandemic, peste 1,7 miliarde de copii au studiat de acasă începând cu luna aprilie 2020, ceea ce a impus o adaptare, atât la nivelul Ministerului Educației din România, cât și la nivelul fiecărei instituții de învățământ, dar mai ales în cazul fiecărui cadru didactic interesat de o educație de calitate. În sistemul educațional din România, subjugat majoritar metodelor clasice și resurselor tradiționale, adaptarea la mediul online s-a dovedit mai greoaie decât în cazul altor sisteme de educație iar trecerea mult prea rapidă dintr-un spațiu educațional în altul a condus la o pierdere semnificativă a unor repere evolutive în vederea atingerii obiectivelor Agendei pentru educație 2030.
Revenirea în spațiul clasic, formal, a impus, ulterior, o reorientare rapidă a cadrelor didactice, care au putut constata impactul decisiv al utilizării strategiilor digitale asupra educabililor. În perioada de (re)adaptare survenită perioadei pandemice, profesorului de limba și literatura română – fie că predă la nivel gimnazial, fie liceal –, i s-a facilitat nu doar accesul la Cuvânt, la Cunoaștere, cât mai ales la dezvoltarea mult mai firească a competențelor-cheie/ ale viitorului lansate de Comisia Europeană în anul 2012.
Forme de manifestare a tulburărilor de citit. Variantă de intervenție
Tulburările de citit reprezintă dificultăți în procesul de recunoaștere, decodare, înțelegere și interpretare a simbolurilor grafice, cauzate de disfuncții de natură neurologică, cognitivă, senzorială sau psihoeducațională. Aceste tulburări pot apărea în perioada de inițiere în citit și pot afecta semnificativ evoluţia şcolară, dezvoltarea limbajului şi încrederea în sine a copilului. Cititul este un proces complex, care implică percepţia vizuală, analiză fonologică, memoria, vocabularul şi înţelegerea textului. Orice afectare la nivelul acestor componente poate duce la instalarea unor tulburări specifice de citire.
Articol integral →Când un copil prinde curaj să spună „Eu cred că…”. Despre puterea dezbaterilor în gimnaziu
Sala de clasă poate și ar trebui să fie spațiul în care copiii își găsesc vocea, au curajul de a-și susține opiniile, de a-și deschide mintea și inima către cele ale altora. Din păcate, nu întotdeauna se întâmplă așa, astfel că a crea în școli cluburi de dezbateri este un pas necesar înspre a le oferi elevilor un spațiu mai prietenos, mai eliberat de constrângeri în care se pot exprima. Dacă, până în prezent, dezbaterile au fost activități extrașcolare adresate, în principal, liceenilor, în ultima perioadă, prin înființarea Olimpiadei naționale de dezbateri pentru juniori, s-a adus în atenție importanța acestui exercițiu de gândire critică și pentru elevii de gimnaziu.
Articol integral →Metode activ-participative de predare-învățare. Abordări inovative la orele de limbă și literatură română
În abundența informațională cu care societatea actuală se confruntă, sistemul educațional are dificilul rol de a forma personalități care să discearnă informația prețioasă de cea excedentară, să extragă esențialul din general. Astfel, în educație a apărut termenul de „educație modernă”. Înveți nu doar pentru „a ști” și a stoca o serie de informații din diferite domenii, ci pentru „a face”, pentru a folosi ceea ce știi, pentru a aplica ceea ce ai acumulat, în folosul tău și al celorlalți.
Metodele active sunt acţiunile pedagogice care permit elevului satisfacerea trebuinţelor lui de activitate, de cercetare, de creativitate, de comparare şi de înţelegere a cunoştinţelor prin el însuşi sau în colaborare cu alţi elevi. Profesorul este animator, moderator, este cel care creează situaţiile stimulatoare, care susţine efortul elevilor.
Metode moderne de dezvoltare a deprinderilor de scris și de citit în învățământul primar
Deprinderile sunt o parte importantă a activităţilor umane, peste 80%, şi pot interfera funcţional la toate nivelele structurilor complexe, fiind instrumentele fundamentale pe care se bazează performanţele. Totodată, au dovedit specialiştii, peste 60% dintre deprinderi se formează ȋn ontogeneza timpurie (deprinderi de mers, de vorbire, de comunicare nonverbală), punctul culminant al formării acestora situȃndu-se undeva pe la 4 ani, cȃnd se formează deprinderi de igienă, curăţenie etc. Toate aceste deprinderi alcătuiesc ceea ce psihologii numesc fondul activităţilor de integrare socio-culturală primară sau deprinderile primare pentru viaţă independentă, care ajută individul să ducă mai tȃrziu o existenţă normală.
Deprinderea de citit şi deprinderea de scris fac parte, alături de deprinderea de ascultare (ȋnţelegere) şi cea de exprimare, din cele patru deprinderi fundamentale pentru ȋnvăţarea limbii. Cele patru deprinderi se formează concomitent, fiecare bazȃndu-se pe celelalte, de aceea şi studiile ȋn domeniu recomandă abordarea globală, avȃnd ȋn vedere că limbajul este un întreg.
Lectură și scriere creativă
Cartea este un prieten adevărat. În sufletul fiecăruia există o bibliotecă pe care o duce cu sine și din cărțile căreia recitește uneori, învață, memorează, dând sens cuvintelor și ideilor citite. Practicarea lecturii individuale și active este o cale de acces la valorile culturale și morale ale umanității. Dincolo de învățarea propriu-zisă, lectura sistematică și lucrul cu textul sunt activități formative, esențiale și necesare pentru dezvoltarea și cultivarea intelectului, pe tot parcursul anilor de studiu.
Pregătirea activității în vederea recenzării textelor a presupus realizarea în cadrul cercului de lectură a unor afișe cu imagini cât mai atractive și expresive care să ilustreze cărțile citite și care să implice în același timp entuziasmul și bucuria copiilor, creativitatea și talentul lor, dar deopotrivă de importante, denumirea cercului nostru Ex libris și a instituției participante, Liceul Tehnologic Electrotimiș din Timișoara. Unele afișe au fost realizate computerizat, cu IA, cel mai dificil fiind momentul alegerii lucrărilor care să reprezinte cu succes preocupările elevilor și apoi postarea acestora pe grupul Lecturiada. Nespusă ne-a fost surpriza când elevii au remarcat cele două afișe create de ei, și selectate în albumul virtual al Oanei Olariu, în cadrul proiectului Lecturiada elevilor 2025 Nevoia de identitate. Cine ești? De unde vii? Încotro te duci?, ANPRO.
În altă ordine de idei, continuând seria mesajelor către scriitorii români contemporani ale căror texte se studiază în manual, alăturăm câteva observații metodologice conturate pe parcursul demersului didactic.
Ministerul Educaţiei