Toate articolele din categoria: Didactica matematicii
Dezvoltarea competențelor matematice prin proiectul eTwinning G.A.M.E.: Inovație în educație
Proiectul eTwinning „Growing with Applied Mathematics Experiences (G.A.M.E.)” a reprezentat o inițiativă deosebită care a avut un impact semnificativ în domeniul educațional, aducând inovare și dinamism în procesul de învățare. Prin utilizarea matematicii aplicate într-un mod interactiv și captivant, acest proiect a reușit să ofere elevilor oportunitatea de a experimenta și aplica conceptele matematice într-un context real și relevant, contribuind astfel la dezvoltarea abilităților lor matematice și a gândirii critice. Unul dintre obiectivele noastre majore a fost dezvoltarea autonomiei elevilor și consolidarea capacității lor de a aborda situațiile ce implică matematica atât în cadrul școlii, cât și în viața de zi cu zi. Am dorit să le oferim elevilor încredere în propriile abilități și cunoștințe matematice, promovând astfel deprinderea de a lucra atât individual, cât și în echipă.
Articol integral →Geometrie plană cu Tangram
Tangramul este un joc matematic de aceeași vârstă cu șahul sau Go-ul și își are originea în China antică de mai bine de două secole. Jocul s-a răspândit rapid în Europa, inițial sub numele de „pătratul magic” sau „placheta celor 7 șiretlicuri”, dar ulterior a cucerit America sub denumirea de „puzzle-ul chinezesc”. Începând cu anul 1818, au apărut cărți dedicate acestui joc matematic în Anglia, Austria, Franța, Italia și Germania. Una dintre cărți a apărut la Leipzig și s-a intitulat „Noi demonstrații matematice ale lui Euclid”, redactate explicativ și pe înțelesul tinerilor, fără a folosi și alte instrumente matematice în afara pieselor triunghiulare, numite, de obicei puzzle chinezesc. Popularitatea jocului a fost în unele perioade foarte mare. Se spune că însuși Napoleon se relaxa cu acest joc înainte și după bătălii, iar ulterior, aflându-se în exil, își petrecea multe ore din zi practicând acest joc precum un sport.
Articol integral →Rezolvarea de probleme
Problemele, întâlnite în matematica școlară, reprezintă factorul decisiv în învățarea matematicii și calea principală prin care se verifică modul și gradul în care s-au asimilat noțiunile de teorie. Competența elevilor de a rezolva probleme este, de multe ori, criteriul după care sunt selectați la un examen, cum ar fi testele naționale, bacalaureatul, admiterea la facultate. Problemele au un puternic rol informativ, cu ajutorul lor se evidențiază rolul matematicii în viața curentă, respectiv putem avea calcule, măsurări, aplicații în fizică, tehnică, inginerie.
Termenul de problemă nu este clar delimitat și precizat, în limba germană avem „pro-ballein” care înseamnă „înaintea unei bariere”, „obstacol care stă în cale”, ce poate fi interpretat și ca o dificultate teoretică sau practică a cărei rezolvare presupune investigare, tatonare, căutare, pe când în etimologia greacă a cuvântului „problemă” aceasta reprezintă o „provocare” la căutare și descoperirea soluției.
Categorii și itemi de evaluare utilizați la disciplina matematică
Procesul complex al evaluării didactice include o serie de operații specifice, ce include pașii de urmat pentru a putea ajunge la emiterea unei judecăți de valoare cu privire la nivelul de cunoștințe, competențe și abilități asumate de către cel evaluat. Se începe cu operația de măsurare, care asigură baza obiectivă a evaluării, urmează apreciere, adică exprimarea, unei aprecieri asupra evoluției elevului, decizia privind scopul și finalitatea procesului de evaluare.
Experiența didactică a fiecărui cadru didactic a demonstrat necesitatea folosirii unei game bogate și variate de itemi, proiectați și implementați în concordanță cu obiectivele/competențele vizare, scopul instrumentului de evaluare ce include itemii, tipul de evaluare, nivelul și caracteristicile clasei de elevi.
Măsurări și unități de măsură la matematica de gimnaziu – observații metodologice bazate pe experiență
Programa școlară de matematică pentru clasa a V-a are un capitol intitulat „Elemente de geometrie și unități de măsură”. Unitățile de măsură reprezintă o unitate de învățare la finalul acestui capitol. Când căutăm informații despre predarea lecțiilor cu unități de măsură, de cele mai multe ori ne întâlnim cu următoarele întrebări: (1) Ce măsurăm? (2) În ce măsurăm? Ce unitate de măsură folosim? (3) Cu ce măsurăm? Ce instrumente folosim? (4) Cum efectuăm transformările între unități (între multiplii și submultiplii unei unități de măsură)?
Aceste întrebări într-adevăr sunt foarte importante, dar noțiunea de măsurare înseamnă mai mult decât atât.
Spontaneitatea în predarea matematicii
Deși matematica este o disciplină care necesită o anumită structură și logică, adăugarea elementului spontaneității poate aduce varietate și entuziasm în procesul de învățare. Prin abordarea spontană, profesorii pot stârni interesul și curiozitatea elevilor. Atunci când aduc în clasă exerciții neașteptate, probleme provocatoare sau exemple practice din viața reală, elevii sunt implicați activ în învățare și își pot dezvolta gândirea critică și abilitățile de rezolvare a problemelor. Spontaneitatea permite profesorilor să se adapteze nevoilor și ritmului de învățare al elevilor. Ei pot răspunde la întrebările și dificultățile ridicate în timpul lecției, să facă conexiuni cu cunoștințele anterioare ale elevilor și să ajusteze planurile de lecție în funcție de reacțiile și feedback-ul elevilor.
Articol integral →Rolul învăţământului matematic în educarea personalităţii creatoare a elevilor din ciclul primar
Esenţa modernizării învățământului constă în depistarea conținutului, a căilor şi mijloacelor care să-i asigure sporirea eficienței formative. Se poate afirma că niciuna din disciplinele şcolare nu se bucură mai mult decât matematica de cercetări teoretice optime de organizare raţională a conţinutului, precum şi descoperirea mijloacelor şi metodologiei care să-i asigure meximul de eficienţă formativă. Matematica apare ca una din principalele chei ale înţelegerii lumii. Ea dispune de bogate valenţe formative: cultivă curiozitate ştiinţifică, preocuparea pentru descifrarea necunoscutului, antrenează intelectul – gândirea – pe primul plan, dar nu orice fel de gândire, ci o gândire creatoare. Dacă în învăţământul tradiţional se punea accent pe predarea de informaţii, în învăţământul contemporan se militează pe mutarea accentului asupra funcţiei formative.
Articol integral →Math in My Nature (Proiect eTwinning)
Proiectul eTwinning „Math in my nature” l-am desfășurat la grupa Mare A, cu un număr de 19 preșcolari. Lansarea proiectului a fost la începutul lunii noiembrie, apoi săptămânal am desfășurat diferite activități frontale și pe grupuri. Activitățile proiectului au fost integrate în curriculumul preșcolar, în activitățile pe domenii experiențiale, dar și în cele liber alese.
Articol integral →Importanța jocului didactic matematic la ciclul primar
Matematica este o disciplină care are influențe asupra tuturor trăsăturilor definitorii ale unei gândiri moderne. Exercițiile și jocurile didactice matematice reprezintă cea mai eficientă metodă didactică de stimulare și dezvoltare a gândirii matematice superioare. Integrarea acestora în procesul de predare-învățare-evaluare este de natură să contribuie la realizarea unor importante obiective ale personalității elevului. Folosind jocurile didactice matematice, putem realiza importante sarcini formative ale procesului de învățământ.
Articol integral →Dezvoltarea reprezentărilor despre spațiu la copiii de vârstă preșcolară mare prin intermediul metodelor de explorare
Odată cu dezvoltarea accelerată a tehnologiei, a apărut și tendința cadrelor didactice de a integra la maxim tehnologiile informaționale în acul educațional. Educatorul, de cele mai multe ori, utilizează irațional resursele digital-interactive, din motiv că aceste tehnologii captivează atenția copiilor și le asigură o motivare în procesul instructiv-educativ. Cu toate acestea, se uită de faptul că tehnologiile informaționale pot influența negativ dezvoltarea preșcolarului, iar specialiștii recomandă să stea cât mai puțin în fața gadgeturilor. Din acest motiv, educatorului trebuie să se axeze în construirea actului educațional mai mult pe metode ce facilitează manipulare de obiecte, să se bazeze pe acțiuni de cunoaștere prin explorare-investigare.
Ministerul Educaţiei