Toate articolele din categoria: Performanță școlară
Creativitatea și performanța școlară
Creativitatea și performanța școlară sunt două concepte care se află adesea în legătură una cu cealaltă. În timp ce performanța școlară este măsurată prin calificativele și rezultatele obținute la școală, creativitatea este procesul prin care găsim soluții noi, originale și interesante la problemele cu care ne confruntăm.
Articol integral →Promovarea autonomiei învățării
Dat fiind faptul că accesul la informație este mai facil ca niciodată, competențele de învățare autonomă și responsabilitate devin esențiale pentru succesul personal și profesional. În acest context, educația trebuie să își adapteze metodele pentru a stimula dezvoltarea acestor abilități, iar unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru realizarea acestui obiectiv este autoevaluarea. Aceasta, alături de gestionarea optimă a timpului, contribuie semnificativ la creșterea încrederii în sine a elevilor, dezvoltându-le capacitatea de a învăța eficient și responsabil.
Rolul evaluării în creșterea performanțelor școlare
Analiza relației dintre procesele evaluative, pe de o parte, şi performanțele educabililor, pe de altă parte, conduce la concluzia că „actele evaluative nu pot fi considerate prin ele însele factor hotărâtor în asigurarea succesului şcolar, după cum nici principala sursă a eşecurilor” , dar ele pot favoriza apariţia şi menţinerea unor asemenea fenomene (Radu, 1999, 76). Din perspectiva relaţiei proces – produs, succesul și insuccesul se plasează în succesiunea activităţilor de predare-învăţare ca efecte sau ca rezultate ale acestora. Ca ansamblu de transformări care se produc în personalitatea elevilor – în plan cognitiv, afectiv, practic-acţional – în urma unor secvenţe didactice, a parcurgerii unor unităţi de învăţare sau ca efecte ameliorative ale unor perioade mai ample de activitate, rezultatele şcolare nu sunt o realitate în sine, ci efecte ale acţiunilor deliberate, proprii activităţii de instruire. Calitatea instruirii se reflectă în virtuțile transformatoare ale acesteia, în capacitatea de a stimula învățarea.
Articol integral →Teste de creativitate pentru elevi
Creativitatea, acest concept fundamental, reprezintă un element esențial în evoluția umană, fiind asociat cu procesul de inovație și progres în toate domeniile de activitate. Actul creator este însă un proces complex, ce implică o combinație între imaginație, cunoaștere și experiență. Este o călătorie în lumea ideilor, unde creativitatea se manifestă în feluri diverse, de la artă și design până la știință și tehnologie. Această abilitate de a gândi în afara tiparelor existente și de a aduce în existență ceva nou și valoros este motorul inovației și motorul progresului în societate.
Articol integral →Implicarea elevului și profesorului în pregătirea olimpiadelor și concursurilor școlare la disciplina istorie
În contextul actual, este nevoie de o motivare extrinsecă pentru încurajarea participarea la olimpiadele și concursurile școlare, atât pentru elev, cât și pentru profesor. Paradigma actuală a sistemului școlar a făcut ca participarea la concursurile școlare la disciplina Istorie la nivelul gimnazial să fie o „misiune” extrem de dificilă. Elevul de gimnaziu este foarte greu „de implicat” în participarea la concursurile școlare.
Articol integral →Dezvoltarea inteligenței emoționale a elevilor – o componentă esențială a succesului
Conceptului de „inteligență emoțională” nu este unul nou, ci își are rădăcini în anii ’20 ai secolului trecut, când profesorul american Edward Lee Thorndike (Columbia University) identifică, pe lângă „inteligenţa generală, academică”, un alt tip de inteligenţă, definind-o ca „inteligenţă socială” și care ulterior va fi raportată la conceptul de „inteligenţa emoţională”. Inteligența emoțională definește capacitatea de a înţelege şi de a acţiona abil şi echilibrat în cadrul relaţiilor interpersonale sau interumane. Două decenii mai târziu, la începutul anilor ’40, psihologul româno-american David Wechsler (unul dintre promotorii testelor IQ), vorbește despre „elementele intelectuale” şi „elementele non-intelectuale” (factori afectivi, personali și sociali) necesare adaptării, evoluției și succesului individului în mediul în care trăiește. Cu alte cuvinte, inteligența emoțională reprezintă abilitatea de a înțelege și de a gestiona propriile emoții, precum și de a percepe și relaționa cu emoțiile altor persoane. Pentru elevi, dezvoltarea acestei abilități este la fel de importantă ca și învățarea materiilor, deoarece îi ajută să devină adulți echilibrați, încrezători și capabili să facă față provocărilor vieții.
Articol integral →Egalizarea șanselor elevilor pentru progres și performanță școlară prin instruire diferențiată
Egalitatea șanselor pentru toți elevii poate fi realizată, printre altele, și prin instruire diferențiată. Diferențierea, ca atribut al individului şi integrarea, ca scop al acţiunii de formare a individului, sunt coordonate ale dezvoltării personalității umane. Instruirea diferențiată la fizică vizează adaptarea activităţii de învăţare la posibilităţile diferite ale elevilor, la capacitatea de înţelegere şi ritmul propriu fiecărui elev în parte.
Articol integral →Efectele jocurilor video asupra elevilor
Jocurile video reprezintă una dintre activitățile principale a majorității elevilor, indiferent de vârstă la nivel global, fiind o problemă de care educatorii se lovesc zi de zi şi căreia nu ştiu întotdeauna să îi facă faţă. Efectele jocurilor video asupra minţii şi comportamentului elevilor pot fi deopotrivă pozitive şi negative. Printre efectele pozitive, se numără dezvoltarea gândirii critice, deprinderea unor abilităţi de socializare, caracterul educativ, îmbunătățirea coordonării mișcărilor, descărcarea emoțională etc.
Procesul de învățământ prin prisma reușitei școlare
Abordarea procesului de învățământ prin prisma eficienței sale se impune astăzi cu tot mai multă insistență. Măsura eficienței îmbracă forma succesului sau insuccesului şcolar. Pentru asigurarea succesului şcolar, important este modul în care se realizează joncţiunea dintre informaţie şi procesele psihice ale învăţării. Antrenarea şi utilizarea unei game cât mai extinse a acestor procese amplifică caracterul formativ al învăţământului şi creează condiţii favorabile pentru activitatea ulterioară de învăţare. Cunoştinţele sunt indispensabile pentru realizarea acestui deziderat. Efectul lor pe planul învăţării depinde, însă, de modul în care sunt prelucrate şi transmise cu ajutorul strategiilor didactice. Logica internă a unei discipline de învăţământ nu se suprapune şi nu se transpune automat în logica internă a învăţării.
Articol integral →Ce este de făcut în privința rezultatelor slabe ale elevilor români la testele PISA?
Evaluarea PISA este o evaluare standardizată internațională care este întreprinsă cu scopul de a măsura cât de bine sunt pregătiți elevii de 15 ani să facă față provocărilor societății cunoașterii, vieții active sau vieții educaționale, fie că se vor confrunta curând cu piața muncii, fie că își vor continua studiile. Rezultatele slabe înregistrate în mod repetat de elevii români reprezintă o realitate îngrijorătoare și este necesară demararea unui proces de diagnoză, urmat ulterior de formularea unor linii de acțiune ce trebuie să vizeze întregul sistem de învățământ românesc. Împrumutul de idei și practici educaționale din trecut și de la alte sisteme de educație contemporane reprezintă o parte semnificativă în evoluția istorică pentru multe sisteme de învățământ actuale.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei