Orientări metodologice moderne la educație fizică și sport
Perioada actuală, reforma și concepția învățământului cer ca metodele educaționale să se folosească mai activ, să se treacă de la lecția centrată pe activitatea profesorului la centrarea acesteia pe elev, de la predare-verificare la învățare-autoevaluare, unde elevul este nu numai obiectul, dar și subiectul instruirii.
După modul în care se raportează la imaginaţia şi creativitatea subiecţilor, tendinţele şi orientările metodologice se împart în două mari categorii: (a) tendinţe şi orientări metodologice de tip euristic (proveniență din termenul grecesc „heurisken” = a afla, a descoperi), care solicită foarte mult manifestarea imaginaţiei şi creativităţii subiecţilor. (b) Tendinţe şi orientări metodologice de tip noneuristic, care solicită puţin sau chiar nu solicită deloc imaginația şi creativitatea subiecților.
Oportunități de aplicare la clasă a metodei „firma de exercițiu”
Înainte de a decide să îmi încep cariera de dascăl, mi-am desfășurat activitatea în domeniul economic, ceea ce a contribuit în mod semnificativ la modul meu de a aborda lecțiile din cadrul modulelor de specialitate. Astfel utilizez diverse metode de predare-învățare, tocmai pentru a provoca elevii să se implice în cadrul orelor cu dăruire şi entuziasm. În acest sens, firma de exercițiu reprezintă o oportunitate care trebuie valorificată, deoarece prin utilizarea acestei metode se poate pune în practică ceea ce elevii au învățat, dobândind astfel competente reale, pentru a se putea integra pe piața muncii sau chiar pentru a deveni viitori antreprenori.
Articol integral →Multilingvismul – element cheie al proiectelor educative
Se discută foarte mult astăzi pe marginea noilor metode și tehnici folosite în educație. Cu toate acestea, nu mă voi opri asupra tehnicilor folosite într-un proiect, ci asupra elementelor esențiale pentru colaborarea în sine (tema proiectului fiind nerelevantă în acest caz). Orice proiect de colaborare implică stabilirea unor relații: „relații” în sensul de „relaționare interumană”, de stabilire de relații între persoane; „relații” în sensul de „raportare la real”, de comunicare a unui conținut cu ajutorul limbii. Orice tip de cooperare sau de colaborare implică existența unor relații interumane. Proiectele de colaborare al căror scop este stimularea cunoașterii dau naștere unor relații de natură interculturală, realizând conexiuni între persoane, indiferent că este vorba de cadre didactice sau de elevi.
Articol integral →Inserția în învățământul din România a copiilor refugiați ca urmare a războiului din Ucraina
Politica Uniunii Europene față de migranți și refugiați vizează integrarea prin educație și formare, subsumându-se respectării drepturilor omului în general și urmărindu-se ca obiectiv principal transformarea de către guverne a acestei mobilități într-un beneficiu pentru statele-gazdă (Bucur-Ioan, 2021, pp. 31-32). Mobilitatea forței de muncă fiind liberă, pe lângă compatibilitatea sistemelor de învățământ și recunoașterea diplomelor, de importanță vitală este viitorul educațional al copiilor migranților. Școlarizarea lor este un factor de bază, în sensul integrării rapide, ceea ce grăbește și integrarea părinților, iar norma generală europeană este integrarea nou-veniților în clase obișnuite cu autohtoni.
Articol integral →Nevoia individului de apartenență la comunitatea profesională și impactul acesteia asupra succesului profesional
Cercetările legate de nevoile individului și motivația umană au o istorie îndelungată și diversificată, remarcându-se de-a lungul secolelor prin contribuții din domeniile filozofiei, psihologiei, sociologiei și economiei. În lumea modernă, munca nu mai reprezintă doar o modalitate de a-ți câștiga existența, ci și o sursă importantă de identitate și apartenență. O comunitate profesională solidă nu se rezumă doar la colectivul de angajați ai unei companii, ci implică și conexiuni, relații și colaborări cu alte organizații și indivizi din industrie. Aducerea în prim plan a nevoii de apartenență la comunitatea profesională este esențială pentru a construi un mediu favorabil dezvoltării individuale și colective, pentru a încuraja colaborarea și pentru a maximiza potențialul fiecărui membru.
Articol integral →Dezvoltarea inteligenței emoționale a elevilor – o componentă esențială a succesului
Conceptului de „inteligență emoțională” nu este unul nou, ci își are rădăcini în anii ’20 ai secolului trecut, când profesorul american Edward Lee Thorndike (Columbia University) identifică, pe lângă „inteligenţa generală, academică”, un alt tip de inteligenţă, definind-o ca „inteligenţă socială” și care ulterior va fi raportată la conceptul de „inteligenţa emoţională”. Inteligența emoțională definește capacitatea de a înţelege şi de a acţiona abil şi echilibrat în cadrul relaţiilor interpersonale sau interumane. Două decenii mai târziu, la începutul anilor ’40, psihologul româno-american David Wechsler (unul dintre promotorii testelor IQ), vorbește despre „elementele intelectuale” şi „elementele non-intelectuale” (factori afectivi, personali și sociali) necesare adaptării, evoluției și succesului individului în mediul în care trăiește. Cu alte cuvinte, inteligența emoțională reprezintă abilitatea de a înțelege și de a gestiona propriile emoții, precum și de a percepe și relaționa cu emoțiile altor persoane. Pentru elevi, dezvoltarea acestei abilități este la fel de importantă ca și învățarea materiilor, deoarece îi ajută să devină adulți echilibrați, încrezători și capabili să facă față provocărilor vieții.
Articol integral →Despre bullying în rândul elevilor
Bullyingul este un comportament agresiv care constă în folosirea forței sau a constrângerii asupra celorlalți. Include hărțuire verbală, uneori atac fizic sau coerciție și este îndreptat în mod repetat către anumite victime, pe diferite motive (de rasă, religie, sex, sexualitate sau abilități). Agresorul se bazează pe un dezechilibru al puterii care poate fi puterea socială sau puterea fizică. Am constatat că uneori nu este vorba de niciuna din aceste situații, copilul fiind agresat acasă sau lăsat în grija altor persoane (având părinții plecați la muncă în străinătate), cu rezultate slabe la învățătură – și atunci încearcă să refuleze, să se răzbune asupra unui coleg pe care-l invidiază, care este mai bun la învățătură și are tot ceea ce lui îi lipsește: un cămin și dragostea familiei, prieteni etc. De cele mai multe ori, agresorii au fost ei înșiși agresați de alți copii sau în familie. Ei vor să demonstreze celorlalți că sunt superiori.
Articol integral →Dezvoltarea armonioasă socio-emoțională la copiii preșcolari: Importanța și strategiile educaționale
Perioada preșcolară reprezintă o etapă crucială în dezvoltarea socio-emoțională a copiilor, în care se pune baza pentru o adaptare și funcționare sănătoasă pe termen lung. Dezvoltarea armonioasă a acestor aspecte înseamnă formarea de relații sociale pozitive, încredere în sine și în ceilalți, gestionarea adecvată a emoțiilor și dezvoltarea abilităților de comunicare. În acest articol, vom explora importanța dezvoltării socio-emoționale la copiii preșcolari și vom analiza unele strategii educaționale eficiente în această direcție.
Articol integral →Metode activ-participative în învățământul preșcolar
Metodele activ-participative reprezintă astăzi o alternativă la didactica tradițională în beneficiul copiilor și al nostru în egală măsură. Termenul de „educație modernă” se poate traduce și prin „a ști ce să faci cu ce ai învățat”. Deci regândirea educației formale se impune și ne obligă să schimbăm relația cu copiii și între copii, promovând sprijinul reciproc și dialogul constructiv prin noi strategii pe care le propunem. Prin metodele activ-participative, copiii își exersează capacitatea de a selecta, combina, învăța lucruri de care vor avea nevoie în viața de școlar și de adult. Interactivitatea presupune atât competiție cât și activități colaborative, în cadrul cărora copilul cooperează cu ceilalți pentru atingerea unui țel comun.
Articol integral →Formarea competențelor ecologice la elevii din ciclul primar prin intermediul proiectelor extrașcolare
Procesul didactic reprezintă suma activităților pe care un cadru didactic le desfășoară cu elevii în sensul producerii învățării. Învățarea este acțiunea realizată de elev, la început in mod dirijat, sub stricta supraveghere a profesorului, pentru ca mai apoi să devină parte din fiecare dintre noi. Învățarea școlară presupune dobândirea unor cunoștințe, dar, în același timp, presupune formarea de competențe necesare integrării cu succes în societate. Integrarea înseamnă desfășurarea unor activități în colaborare cu ceilalți, acceptarea opiniilor celor din jur, conlucrarea în vederea obținerii unor produse ale activității. Introducerea programului național „Săptămâna verde” în procesul educațional mi-a oferit prilejul să desfășor numeroase activități cu impact ecologic împreună cu elevii clasei pregătitoare, activități cu scop informativ și formativ, pe tema „Salvează planeta!”. Am planificat minuțios fiecare pas pentru a le oferi elevilor tot sprijinul necesar și pentru o motivație pe măsură.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei