Revenirea la „tradițional”
Perioada pandemiei ne-a obligat pe toți să utilizăm internetul, să ne folosim de materiale audio-video, respectiv platforme educaționale dacă nu voiam să vorbim singuri în fața unui ecran gol. Ce a rămas din această experiență la revenirea în clase?
Din păcate, întoarcerea la școală a însemnat de multe ori și întoarcerea la „sfintele” cutume tradiționale: tabla, caietul și creionul, prelegerea, materialele în format fizic create de elevi și a căror valoare rezidă doar în considerarea lor ca formă de evaluare etc.
De ce s-a revenit atât de rapid la situația anterioară?
Job-sahdowing – o experiență marca Erasmus într-o școală din Turcia
Anul acesta am avut șansa să particip la activitatea de job-shadowing din cadrul fluxului 2 de mobilitate în cadrul acreditării Erasmus+, din anul I, E-Digital Academy, nr. 2022-1-RO01-J+KA121-SCH-000053843, perioada 2-8 aprilie 2023, în Manavgat din regiunea Antalya, Turcia. A fost o experiență inedită, în care am îmbinat utilul cu plăcutul; pe lângă activitatea de job-shadowing, am descoperit o parte din cultura, obiceiurile și gastronomia poporului turc.
Articol integral →Implicarea elevului și profesorului în pregătirea olimpiadelor și concursurilor școlare la disciplina istorie
În contextul actual, este nevoie de o motivare extrinsecă pentru încurajarea participarea la olimpiadele și concursurile școlare, atât pentru elev, cât și pentru profesor. Paradigma actuală a sistemului școlar a făcut ca participarea la concursurile școlare la disciplina Istorie la nivelul gimnazial să fie o „misiune” extrem de dificilă. Elevul de gimnaziu este foarte greu „de implicat” în participarea la concursurile școlare.
Articol integral →Să ne împrietenim cu cărțile
Îmbunătățirea competențelor de lectură a elevilor din învățământul primar reprezintă o prioritate a procesului educațional. Termenul de competență se referă la o combinații de deprinderi, cunoștințe, aptitudini şi atitudini şi includ disponibilitatea de a învăța în completarea la „a ști cum”. Astfel, competențele cheie trebuie adaptate la cadrul social, lingvistic și cultural al celui care învață.
Articol integral →O abordare interdisciplinară a operei Romeo și Julieta, de William Shakespeare
În societatea contemporană, tendința sistemului de învăţământ, orientat spre formarea și dezvoltarea competenţelor-cheie, este de a valorifica, tot mai mult, un nou model de predare-învățare a disciplinelor școlare, în care sunt consolidate cunoștințe din diverse arii curriculare, în vederea educării unei persoane inteligente, capabile să înțeleagă lumea înconjurătoare și să răspundă imperativelor acesteia, printr-o unitate a cunoașterii. Este foarte important ca profesorul să creeze contexte pentru învățare ca elevul să observe lumea, să pună întrebări, să o descopere, să se integreze armonios în societate, să învețe a lua decizii importante, a construi relații cu cei din jur. De aceea, activitățile propuse la clasă trebuie să-i antreneze pe elevi în condiții practice de analiză și interpretare, asigurându-le rolul de investigator, explorator și creator de noii soluții și idei.
Articol integral →Importanța educațională a paradigmei religiilor lumii
Recent, creșterea pluralității religioase în societatea internațională a fost considerată drept principala legitimare a deciziilor de politică educațională referitoare la didactica educației religioase neconfesionale. În numeroase regiuni ale lumii, o consecință a fost că orele de religie au fost înlocuite cu lecții de studii religioase, care au fost integrate în studiile de științe naturale și sociale, fiind obligatorii pentru toți elevii. Pe parcursul unor evoluții similare în Europa, paradigma religiilor mondiale a devenit definitorie discursului educațional și continuă să influențeze puternic educația religioasă. În context creștin, acest concept a permis analiza religiilor necreștine, fiind recomandată de organizații europene și internaționale precum UNESCO, OSCE și Consiliul Europei, ca fiind utilă pentru formare.
Reorganizarea inovativă a activităților de predare-evaluare pentru elevii claselor a XII-a (Proiect)
Proiectul intitulat „Creșterea performanțelor și calității proceselor prin reconfigurarea arhitecturii curriculare și reorganizarea inovativă a activităților de predare-învățare-evaluare pentru elevii claselor a XII-a” reprezintă o inițiativă educațională ambițioasă cu un impact semnificativ în domeniul învățământului. Acest proiect-pilot are ca obiectiv central îmbunătățirea atât a performanțelor școlare ale elevilor de clasa a XII-a, cât și a calității proceselor educaționale în cadrul acestor clase. Prin inovare și flexibilitate, proiectul urmărește să redefinească modul în care elevii învață, să sporească rezultatele academice și să creeze un mediu școlar care să promoveze starea de bine a elevilor. În continuare, vom explora în detaliu obiectivele, activitățile și metodele propuse în cadrul acestui proiect, precum și modul în care acesta se adresează diferitelor aspecte ale educației, de la curriculum și resurse umane până la resurse financiare și diseminarea rezultatelor. Acest proiect reprezintă o oportunitate de a transforma procesul de învățare și de a crea un model educațional mai eficient și mai adaptat nevoilor elevilor din clasa a XII-a.
Articol integral →Modalități de exprimare a emoțiilor la vârsta preșcolară
În copilărie, emoțiile parcurg o cale progresivă de dezvoltare, transformându-se şi acumulând un conținut mai bogat, dar și forme complexe de manifestare, sub influența condițiilor sociale de viață și de educație pe care copilul le-a experimentat, până la acel moment. Este cunoscut faptul că, un copil poate trece cu uşurinţă de la o stare negativă la una pozitivă şi invers, dacă întâlneşte un factor potrivit, care să declanşeze schimbarea. El poate fi „o furtună” sau „un cer senin” într-un interval scurt de timp, fără să acumuleze resentimente. Emoţiile pe care acesta le resimte sunt exprimate prin cuvinte („ Sunt supărat/ă!”, „ Sunt bucuroasă!”), dar mai ales prin gesturi (încrucişarea braţelor, plecarea capului, lovirea cu picioarele, retragerea sau ridicarea braţelor deasupra capului, în semn de protejare). În procesul educativ este foarte important să urmărim asimilarea de către copil a două aspecte esențiale: înțelegerea reală, la nivelul lui, a unor anumite fapte şi întâmplări din lumea înconjurătoare, la care el poate fi martor şi atitudinea sa corectă față de ele.
Articol integral →Activitățile nonformale în clasa pregătitoare – modalități eficiente de valorificare a elementelor STEAM într-un mediu incluziv
Învățarea STEAM este o abordare educațională care folosește Știința, Tehnologia, Ingineria, Arta și Matematica drept puncte de acces pentru ghidarea gândirii critice a elevilor. Rezultatul acestui mix de știință și artă propune un mediu de învățare atractiv pentru participanții la acest tip de educație.
Abordarea STEAM sporește caracterul formativ al procesul instructiv-educativ și conduce spre implicarea activă și motivată a elevilor în învățare, stimulează colaborarea, comunicarea, acceptarea între elevi, dezvoltă sentimentul de empatie, creativitatea, imaginația, stimulează dezvoltarea cognitivă și emoțională a elevilor. Educația STEAM pune accent pe dezvoltarea abilităților specifice secolului XXI, încurajează perseverența, lucrul în echipă, profesorul acționând ca un mentor care ghidează copilul spre dezvoltare.
Necesitatea reformării învățământului în secolul XXI
Evoluția școlii în secolul XXI necesită o reformare atât la nivelul metodelor de lucru, cât și la cel al metodelor de evaluare pentru a răspunde nevoilor și cerințelor societății moderne. Aceste reforme ar trebui să aibă în vedere preocupări actuale, tendințe și imperative din sfera socială, economică și tehnologică precum educația digitală, abordările personalizate și individualizate, competențele cheie și educația socio-emoțională, a învăța să înveți/ educația permanentă, interculturalitatea și educația incluzivă, evaluarea adaptată timpurilor prezente, parteneriate cu instituții ale comunității.
Ministerul Educaţiei