Gamificarea – punct de sprijin în învățarea hibridă
Gamificarea reprezintă una dintre cele mai recente tendințe în educație, o metodă prin intermediul căreia elevii dobândesc cunoștințe și își dezvoltă abilități participând la un joc. Această metodă presupune utilizarea mecanismelor jocurilor și elementelor de proiectare a jocului în procesul de predare-învățare-evaluare. Sunt implicate caracteristici ale jocurilor – cum ar fi stabilirea de obiective, reguli, elemente de distracție, feedback și recompense – pentru a transmite și fixa informații din diferite domenii. Utilizarea metodelor și tehnicilor de gamificare a activităților didactice reprezintă un update necesar în formarea noului model de personalitate a elevilor, acestea fiind în acord cu învățarea de tip hibrid, specifică sistemului actual de învățământ. Din multitudinea de metodele și tehnicile de gamificare predate în cadrul cursului Erasmus+ „Discover the power of Game based Learning and Gamification in education (2022-1-RO01-KA122-SCH-000079170) – tehnici inovatoare pentru fiecare elev”, derulat la nivelul școlii noastre, vom exemplifica pe cele care se pliază învățării de tip blended learning: The story, Omar game, Activity Race, Battelship game și Escape Room.
Articol integral →Cursul Erasmus+ Use of ICT in Special Education – o experiență de formare inovatoare
În plină eră a tehnologiei digitale, softurile educaționale devin un element cheie în sprijinirea și dezvoltarea strategiilor utilizate în educația specială. Educația elevilor cu dizabilități senzoriale aduce cu sine provocări specifice, iar competențele digitale pregătesc profesorii și specialiștii să abordeze aceste provocări într-un mod eficient. Ei devin capabili să adapteze strategii și să utilizeze instrumente digitale pentru a răspunde nevoilor diverse ale elevilor cu CES, construind astfel un mediu educațional care să promoveze succesul pentru fiecare elev. În acest context, între 6 și 10 martie 2023, cinci cadre didactice de la Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă „Constantin Pufan” din Timișoara au participat la cursul de perfecționare „Use of ICT in Special Education”, organizat de Anatolia Education Paris. Decizia noastră de a participa la acest curs a fost ghidată de convingerea că ne vom forma și îmbunătăți abilitățile digitale și vom explora diversitatea culturală, aducând astfel o dimensiune inovatoare în cadrul serviciilor noastre educaționale și terapeutice.
Articol integral →Pedagogia digitală: Un cadru de abordare a educației digitale și a DPC în învățământul superior (Proiect Erasmus+)
După cum așteptăm de multă vreme deja, tehnologiile digitale schimbă semnificativ educația. Două evenimente extraordinare recente au deschis o nouă perspectivă asupra potențialului noilor tehnologii, accelerând practicile educaționale inovative și reflecția privind inovarea educațională, aducând și mai multă presiune din partea societății, beneficiarilor, factorilor de decizie în educație – pandemia și expansiunea inteligenței artificiale. Împinsă de experiențe concrete, nevoi imediate și așteptări mai mari, pedagogia digitală aduce o viziune proaspătă asupra modului în care se predă și se învață, dar și în privința a ceea ce se predă. Conținutul învățării și abordările în predare se remodelează pentru a depăși provocările specifice timpurilor, pentru a evita perimarea, pentru a se racorda la oportunitățile actuale și viitoare. Abundența posibilităților este atât o șansă de a folosi repere noi și îmbunătățite în procesul de educație, cât și un potențial obstacol în focalizarea asupra rezultatelor relevante ale învățării și a utilizării eficiente a timpului – strategiile pedagogice convenționale și algoritmii consacrați trebuie să încorporeze noi aspecte privind selectarea de conținuturi relevante și validate științific, reinterpretarea rezultatelor așteptate ale învățării, transpunerea sarcinilor de lucru în contexte de lucru colaborativ (la distanță), asigurarea accesului, tehnici de motivare și de implicare a tuturor elevilor sau studenților în activități de învățare, strategii de încurajare a învățării independente, elemente de securitate digitală și de siguranță în mediul online.
Dar, în cele din urmă, este într-adevăr vorba despre schimbări semnificative în experiențele de predare și învățare, în viziunea rolului universităților și absolvenților, în pedagogie și în filosofia formării?
Nevoi și provocări în traseul dezvoltării adolescenților din România: modalități prin care sistemul educațional poate răspunde acestor nevoi și provocări
Adolescența este specifică celei de-a doua decade a vieții omului, o perioadă a transformărilor intense pe toate planurile, atât fizic, cât și psihic, respectiv social. Toate aceste schimbări fac ca vârsta adolescenței să constituie o trecere tumultoasă dinspre copilărie spre tinerețe. Localizarea exactă a adolescenţei este între 14-25 de ani şi este formată din trei stadii: preadolescenţa, adolescenţa propriu-zisă şi adolescenţa prelungită sau târzie. Vârsta adolescenţei este diferită de la o epocă istorică la alta. Aceasta a suferit schimbări, extinderi respectiv restrângeri, în funcţie de perioada istorică, începând cu vremurile străvechi, când, adolescenţa era aproape inexistentă. Copiii participau de la vârste fragede la toate treburile casei. Astfel ei săreau peste perioada adolescenţei, trecând în rândul adulţilor aproximativ pe la 14 ani. Odată consideraţi adulţi, aceştia erau puşi să muncească la fel ca şi părinţii, poate chiar mai mult, ajungând de la o vârstă fragedă să-şi întemeieze propriile familii.
Perioada adolescenţei s-a extins odată cu evoluţia societăţii.
În ce constă teoria dezvoltării cognitive elaborată de Jean Piaget?
Jean Piaget este una dintre personalitățile de seamă ale cercetărilor din domeniul psihologic, elaborând de-a lungul carierei sale numeroase lucrări și articole ce vizează dezvoltarea psihică umană, iar acestea sunt indispensabile pentru noile cercetări din domeniu.
Piaget a fost un biolog, logician, psihanalist și filosof elvețian ce se naște în data de 9 august 1896 în Neuchâtel. Este fiul profesorului de literatură medievală Arthur Piaget și al Rebeccăi Jackson. În 1907, este elev la Colegiul din Neuchâtel, unde reușește să scrie un articol despre o albină văzută în parc. Acest articol a fost considerat punctul de plecare în cariera științifică a lui Jean Piaget.
Strategii de dezvoltare a competențelor-cheie evaluate prin intermediul testelor PISA
PISA este acronim pentru „Programme for International Student Assessment” și constă într-un program internațional de evaluare standardizată a elevilor, inițiat de către Organizaţia pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Finalitatea este aceea ca, prin prisma rezultatelor, sistemele de învățământ să anticipeze cât mai precis dacă elevii noștri sunt pregătiți să obțină un loc de muncă în secolul XXI. Ele nu sunt concepute precum testele tipice de la clasă; ele au menirea să evalueze gândirea critică, rezolvarea de probleme și metaemoția.
Proiectul eTwinning „Le secret de la lettre dans le tableau” sau valorificarea scrisorii în scopul învățării limbilor străine
În anul școlar 2023-2024, o echipă de profesori și elevi de la Școala Gimnazială „Grigore Moisil” din Ploiești s-a angajat într-o călătorie fascinantă de descoperire și învățare, prin intermediul proiectului eTwinning intitulat «Le secret de la lettre dans le tableau», care și-a propus să valorifice scrisoarea în scopul învățării limbilor străine. Sub îndrumarea profesorilor de limbi moderne, această inițiativă propune o abordare inovatoare, centrată pe scrisoare, inspirată de operele maestrului Johannes Vermeer. Picturile sale, precum „Femeie care scrie o scrisoare”, „Femeie care scrie o scrisoare cu servitoare”, „Scrisoare de dragoste”, „Femeia care citește o scrisoare la fereastră” sau „Femeia în albastru citind o scrisoare”, devin surse de inspirație pentru o explorare creativă a limbilor moderne și a subtilităților scrisului. Pornind de la aceste picturi, care au în comun o scrisoare și a „o femeie”, profesoara de limba franceză a fondat acest proiect legat de scrierea/citirea unei scrisori, pe diverse subiecte, legate de viața cotidiană, dar și de sărbători anuale: ziua de naștere, Crăciun, evenimentele importante în viața umană: naștere, căsătorie, Anul Nou, Paște.
Articol integral →I`m in control of my emotions – creativitate, colaborare și interdisciplinaritate în cadrul proiectelor eTwinning
Proiectul I`m in control of my emotions a urmărit dezvoltarea inteligenței emoționale a copiilor cu vârsta cuprinsă între 7-9 ani, formarea la aceștia a unor abilități și competențe sociale și de reglare emoțională, de recunoaștere și exprimare a emoțiilor, de a face față emoțiilor negative, de a accepta și empatiza cu emoțiile celorlalți. Proiectul s-a desfășurat cu participarea a 17 cadre didactice din 3 țări europene (Turcia, Spania și România) și a peste 100 de elevi. Activitățile desfășurate au fost atractive, cu un pronunțat caracter colaborativ, foarte interesante, copiii angajându-se cu plăcere și interes în derularea lor. Rezultatele obținute în urma desfășurării proiectului au inclus: formarea și dezvoltarea unor noi comportamente de toleranță la elevi, reglarea emoțională, dezvoltarea unor relații mai armonioase în cadrul grupurilor, reducerea numărului de conflicte, învățarea unor strategii de rezolvare/ evitare a conflictelor.
Articol integral →Învățământul vocațional pedagogic – o adevărată șansă pentru elevi și profesori
Din anul 2000, de când am devenit profesor titular la Colegiul Național „George Coșbuc” din Năsăud, am avut șansa să fiu diriginta unor clase de la profilul pedagogic, specializarea învățător-educatoare. Urmărindu-i îndeaproape pe acești elevi, care în clasa a IX-a au ales un învățământ vocațional, pot spune că sunt cu adevărat speciali. Ajung în clasa a IX-a după ce, în prealabil, au susținut probe eliminatorii la diferite discipline: limba română (proba de interviu), muzică, desen și sport. Apoi, odată admiși la profilul pedagogic, pe baza mediei de la examenul de Evaluare națională, vor avea un traseu educațional complex, studiind atât materii din trunchiul comun, cât și multe discipline de specialitate, toate acestea contribuind la formarea unui absolvent de profil pedagogic, adică viitor cadru didactic.
Articol integral →Instrumente și modalități inovative de comunicare între educatoare și părinți moștenite din perioada pandemiei, utilizate cu succes astăzi
În perioada pandemiei, chiar și educația realizată cu preșcolarii s-a supus unor reguli stricte de distanțare fizică, găsind soluții atipice și construind situații de învățare și de comunicare la distanță. Adoptată cu dificultate la început, cu temeri și semne de întrebare, educația online s-a realizat pe platforme de colaborare, cu aplicații de conectare, cu ajutorul unor instrumente și mijloace tehnologice ce pot fi utilizate în acest cadru – toate au devenit oportunități de învățare pentru cadrele didactice, de dezvoltare a abilităților digitale, de cooperare cu părinții prin alte mijloace decât cele clasice.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei