Importanța învățării prin descoperire în învățământul primar
În activitatea de învățare, elevii își însușesc conținutul învățământului pe două căi diferite: fie primind cunoștințele de-a gata, în formă finită, prin expunere, demonstrare de către învățător, și această este calea cea mai ușoară și mai operativă, fie descoperindu-le ei înșiși printr-o activitate proprie de căutare și cercetare, ceea ce este mai dificil de realizat. Indiferent de calea pe care o parcurge, rezultatul material concret al învățării este același – atingerea finalităților disciplinelor de învățământ, dar efectele formative produse de cele două modalități didactice sunt cu totul diferite. Printr-o învățare dirijată în mod riguros din exterior de către învățător prin mijlocirea conversației, elevul este poate fi constrâns în libertatea sa de gândire, fiind obligat să evolueze într-o direcție impusă, limitându-se potențialul capacităților cognitive de sinteză, gândire critică, creare.
Articol integral →Școala românească modernă
În pofida criticilor venite din toate părţile, avem nevoie de profesori capabili să formeze acei oameni pe care societatea de azi şi de mâine să se poata baza. De aceea, este necesară o formare continuă a personalului didactic, în acest mod realizându-se diferenţa dintre „profesionişti” si „amatori”. Dacă în învăţământul tradiţional rolul elevului se reducea la a asculta şi memora spusele profesorului, învăţământul modern priveşte elevul ca un ax în jurul căruia gravitează totul. Astfel, profesorul urmează să se adapteze la trebuinţele elevului, să ia în considerare interesele şi înclinaţiile sale.
Articol integral →Comunicarea prezentului sau despre tandemul psihologie-literatură
Prezentul sau postmodernismul ne propune provocări permanente, apelând deseori la situații contradictorii sau ale căror rezolvare nu se găsește teoretizată. De aceea, pentru orele de literatură, de pildă, suntem nevoiți să găsim soluții astfel încât elevul să fie atras de cartea care „nu se deschide singură” și să uite de tableta sau telefonul care e atât de prietenoasă/prietenos. Soluția pentru a pune literatura în trendul actual este aceea de a apela la psihologie, încercând să înțelegem cum gândește, ce preferă sau ce îl trage pe elev.
Articol integral →Profilul psihosocial al adolescentului în actualitate (Studiu)
Vorbind în termenii cei mai generali despre ceea ce înseamnă adolescența și care sunt caracteristicile esențiale ale acestei perioade, ne punem întrebarea: Sunt adolescenții din ziua de azi diferiți sau se încadrează în aceleași tipare din punct de vedere evolutiv? Ritmul de viață este din ce în ce mai rapid prin prisma dinamicii transformărilor tehnologice și științifice, deschiderii și accesului către informație, comunicare și socializare. De mici, copiii sunt prinși în vâltoarea acestor schimbări spectaculoase și cresc odată cu ele. Dacă avem pretenția că tinerii de azi sunt mult mai sofisticați în gândire, mai sensibili în raport cu schimbările, emancipați în perspectiva deschiderii către nou, atunci trebuie să recunoaștem ca a venit vremea să învățăm și noi de le ei și să începem să regândim întregul sistem educațional din perspectiva relaționării, schimbului, deschiderii, coparticipării și participării active, a comuniunii și împărtășirii.
Articol integral →Eu și școala incluzivă
Școala incluzivă înseamnă conform tuturor datelor existente, o școală în care este recunoscut dreptul oricărui copil la educație. Aceasta presupune, de fapt, înțelegerea diferențelor de adaptare și învățare specifice fiecărui copil în parte. Pentru aceasta cadrul didactic implicat într-o astfel de școală trebuie să învețe să colaboreze și să lucreze în echipă pentru a eficientiza activitățile de predare-învățare la nivelul fiecărui elev.
Articolul constituie o reflecție (și o invitație la reflecție) asupra importanței școlii incluzive și, mai ales, asupra relației în care mă aflu eu, ca profesor al unor elevi cu cerințe educaționale speciale, cu acest tip de școală.
Strategii moderne pentru recuperarea și integrarea elevului cu CES
Termenul cerinţe educaţionale speciale desemnează o abordare educativă diferenţiată și specializată a elevilor cu deficienţe mentale, dizabilităţi fizice, afecţiune somatice etc. Este o provocare să lucrezi cu copiii cu CES, având ȋn vedere caracteristicile și manifestările tulburărilor cu care se confruntă, dar nu este imposibil deoarece și ei au potenţial pentru dezvoltare, doar că este necesar să se descopere cele mai potrivite moduri prin care să fie activat. Procesul instructiv-educativ și compensator-recuperator ȋn educaţia specială se subordonează principiilor didacticii generale, cu menţiunea că este nevoie de flexibilitate și adaptare la particularităţile aptitudinale ale elevilor. În proiectarea și desfășurarea lecţiilor, cadrele didactice pot valorifica cele mai operante modalităţi de lucru, mixând strategiile didactice tradiţionale cu cele moderne, utilizând diverse tehnici terapeutice, obiectivul fiind acela de a crea competenţe ce vor asigura autonomia personală și integrarea socio-profesională.
Articol integral →Jocul – mijloc eficient de cultivarea bucuriei de a învăța în educația antepreșcolară
Cercetătorii arată că jocul este forma dominantă a activității infantile. Jocul are întotdeauna o valoare funcțională imediată sau tardivă. El pregătește numeroasele adaptări și fixează achizițiile prețioase ale copilului. Mai ales pentru vârsta micii copilării, procesul educativ poate beneficia de avantajele pe care le prezintă jocul dacă sunt create condiții optime pentru exprimarea conduitei ludice și se apelează strategic (în funcție de vârsta copilului), la diferite forme de joc din repertoriul infantil: jocul de mișcare, jocul de construcție, jocul cu reguli, jocul simbolic.
Articol integral →Domeniul estetic și creativ și valoarea sa formativă în activitatea cu preșcolarii
Ne dorim să insuflăm copiilor dragostea de frumos şi artă, de la cele mai fragede vîrste. Prin activităţile artistico-plastice din grădiniţă, formăm deprinderile şi abilităţile de utilizare corectă a instrumentelor de lucru, să creeze spaţii plastice, conform cerinţelor date şi să-şi educe spiritul estetic şi creativ.
Articol integral →Particularități ale dezvoltării psihosociale a copilului preșcolar
Articolul prezintă etapele de dezvoltare psihosocială a copilului preșcolar din perspectiva teoriilor formulate asupra dezvoltarii psihosociale de către Erik Erikson și J. Piaget. Accentul se pune pe dezvoltarea graduală a socializării la această vârstă.
Articol integral →Strategii educaționale pentru motivarea elevilor să învețe o limbă străină
Pentru profesorii debutanți, dar și pentru mulți dintre cei experimentați, găsirea unor mijloace și strategii adecvate de motivare a elevilor să învețe, de a participa activ, în timpul orelor de limbi străine, este una din provocările principale, care stă la baza predării eficiente.
Acest articol conține mai multe strategii educaționale, „trucuri”, din experiența personală, care vin în sprijinul celor interesați de o colaborare eficientă cu elevii.
Ministerul Educaţiei