| |
Iuliana-Alina Muntean
|
Articolul își propune să analizeze cauzele și remediile sindromului „Zoom fatigue”, termen care circulă în social media de la începutul pandemiei de COVID-19 și care semnifică o stare de oboseală accentuată provocată de utilizarea aplicațiilor de tip Zoom. Nici noi, profesorii, nu am fost feriți de efectele negative ale utilizării excesive a aplicațiilor de tip sincron. Folosirea videoconferințelor poate părea o soluție elegantă pentru școala online, însă uzează psihicul și este consumatoare de energie, inducând, treptat și aproape pe neobservate, surmenajul psihic și cognitiv și producând dezechilibre majore în universul emoțional al profesorilor și al elevilor deopotrivă.
Articol integral →
|
Mariana Călin
|
Cu siguranţă, colegi profesori, elevi şi părinţi au experimentat, timp de aproape patru luni, o gamă largă de stări şi emoţii, provocate de acest virus nou, care ne-a oprit din agitaţia zilnică. Ne-a oprit de tot şi dintr-odată, aşa încât ne-au trebuit nouă tuturor zile, chiar săptămâni întregi să ne reinventăm, să ne acomodăm noului context.
Articolul își propune să evidențieze, pe de o parte, impactul afectiv al procesului instructiv-educativ asupra elevilor, în contextul actual și, pe de altă parte, importanța exersării și dezvoltării inteligenței emoționale, pe lângă cea cognitivă.
Articol integral →
|
Ana-Clara Grecu
|
Învățarea nu este o notă, un punctaj la test sau o diplomă. Învățarea este o căutare plină de bucurie, de pasiune și excelență pe tot parcursul vieții. (David Geurin)
Ca profesor, îmi doresc pentru elevii mei să experimenteze o astfel de învățare, de aceea, am ales să-i implic în proiectele eTwinning.
Proiectele eTwinning au o valoare deosebită în învățare, dându-le ocazia copiilor de a explora, experimenta, construi relații. Ele deschid o nouă perspectivă din care poate fi abordată predarea, consolidarea, evaluarea cunoștințelor. Acest lucru ne-a fost demonstrat de nenumărate ori, dacă privim prin prisma proiectelor eTwinning desfășurate în sala noastră de clasă, dar în special de United colours of Europe, proiect despre care voi vorbi în continuare. Pentru noi, clasa a II-a în momentul desfășurării lui, a fost un regal de învățare și descoperire, nu doar a Europei, dar și a noastră înșine.
Articol integral →
|
Angela Vass
|
Articolul de față prezintă proiectul „eTwinners and TED Talks”, proiect născut din dorința de a-i face pe elevii mei de clasa a opta să dobândească o serie de competențe ale secolului al XXI-lea, precum comunicarea (incluzând aici și cea digitală), colaborarea, investigația, gândirea critică, rezolvarea de probleme, luarea de decizii, autonomia și creativitatea. Un gând nerostit al dascălului din mine a fost să construiesc un moment memorabil în drumul șlefuirii lor personale și profesionale. Nădăjduiesc că am reușit acest lucru…
Articol integral →
|
Teodor Epure
|
Societatea contemporană este pusă în fața unor provocări, în privința educației elevilor, la care este foarte greu să găsești soluțiile cele mai bune sau cel puțin favorabile și de preferat. Schimbările intempestive din școală, familie, mediu social, comunitate sunt tot mai dificil de adaptat cerințelor, tot mai rapide și mai greu de stăpânit. Contradicțiile aduc adesea sistemul educațional în fața unor alternative și compromisuri. Elevul docil din timpurile demult apuse a devenit tot mai subjugat, efectiv, unor comportamente și cutume, în care spiritul de grup primează dincolo de orice idee de bună-cuviință, condescendență și respect. Prin statusul său genetic, omul este o ființă asociativă, nu poate trăi izolat, din aceasta rezultă și o serie de limite în educația adolescenților în familie şi societate, practic, un copil singur poate fi educat mult mai corect decât unul integrat aleatoriu într-un grup nepotrivit, din aceasta rezultând adesea comportamente deviante cu urmări greu de stăpânit, ideal ar trebui ca familia, societatea și școala să conlucreze armonios în educarea elevilor, a tinerilor, în general, practica dovedește totuși multe disfuncționalități în acest sistem pe care le vom trata în cele ce urmează.
Articol integral →
|
Viorica Stănescu
|
Într-o lume ideală, ne dorim ca tinerii să nu consume droguri, însă în lumea reală ne confruntăm cu tragedii cauzate de consumul de droguri. Educația are rolul de a atenua riscurile reale ale consumului de droguri. Copiii și adolescenții sunt vulnerabili și trebuie să dobândească cunoștințele și abilitățile necesare pentru a lua decizii inteligente cu privire la consumul de substanțe periculoase organismului uman.
Articol integral →
|
Daniela-Eugenia Vodiță
|
Cred că educația înseamnă mai mult decât repetarea obsesivă a unor propoziții preluate și folosite în contexte inadecvate. Comunicarea imperativă, cu impact transformațional la nivel de comportament, Să fiți cuminți! nu are nicio eficiență în relația adult-copil, întrucât este doar un mecanism de siguranță a adultului pentru liniștirea conștiinței în educarea copilului din partea căruia se așteaptă ascultare totală.
Articolul de față își propune, prin metoda empirică, să explice mesajul conținut într-o singură propoziție imperativă, fondată pe dorința unui emițător, de regulă adult, care îl transmite de-a lungul multor generații.
Articol integral →
|
Gheorghița Nedelcu Matei
|
Programul Step by Step este o modalitate alternativă de educație a copiilor, creată ca răspuns la marile schimbări ce se petrec în societate. Step by Step este un program pentru două generații, el se sprijină și promovează participarea familiei prin multiple modalități: membrii familiei pot asista la activități; participă la procesul de luare a deciziilor prin intermediul comitetelor consultative ale părinților; furnizează echipei de educatori informații referitoare la nevoile de dezvoltare și capacitățile propriilor copii.
Articol integral →
|
Nicoleta Zaharia
|
Întrucât în noul curriculum pentru educația timpurie una dintre noutăți a fost introducerea unui moment obligatoriu de lectură pentru fiecare zi, acest articol își propune să dezbată importanța lecturii în general și a poveștilor în special, rolul acestora în educarea, formarea și dezvoltarea armonioasă a copiilor de grădiniță.
Articol integral →
|
Camelia Kallos
|
Pe rețelele de socializare se dezbat (cu multă patimă) problematici ce țin de domeniul educației. Unul dintre subiectele care stârnește interesul este acela legat de vârsta la care copilul va merge la școală. Metodologia conform căreia copiii sunt înscriși la școală oferă soluția. Dar există situația în care părintele dorește să intervină, considerând că încă nu este momentul ca preșcolarul să devină școlar. În cazul copiilor născuți între 1 septembrie și 31 decembrie se pune problema dacă se amână sau nu începerea vieții de școlar.
Prezentul articol este un studiu în legătură cu motivele care determină părinții să înscrie copii la școală la vârsta de 6 sau 7 ani și poate oferă o soluție legată de dilema „6 sau 7 ani?”.
Articol integral →
|
|
|
