| |
Mariana Rodica Borzei
|
În acest articol descriu experiența mea de la clasă în utilizarea aplicației StoryJumper, foarte utilă în scrierea unor cărți pentru copii și împreună cu copiii. Am descoperit-o când am fost invitată să particip într-un proiect eTwinning. La clasa pregătitoare din acest an școlar, am studiat opționalul intitulat „Cufărașul cu povești”. După studierea unor povești clasice, am trecut la nivelul următor, scriind noi o altă poveste, păstrând sau nu personajele, păstrând sau nu acțiunea principală sau deznodământul. Avantajul aplicației StoryJumper este acela că se pot realiza atât cărți cu imagini și text, cât și cărți audio. Noi am finalizat 8 astfel de povești, iar contribuția elevilor a fost majoră în ceea ce privește numele personajelor, acțiunile lor, deznodământul.
Articol integral →
|
Ionela Hlușcu
|
Într-o societate în care cunoașterea se dorește a fi promovată ca „principala resursă, fiind creată, împărtășită și utilizată pentru a genera prosperitate și bunăstare membrilor săi” (Legea Educației Naționale 1/2011), rolul educației și al profesorului a evoluat și el. Activitățile de învățare propuse elevilor trebuie să vizeze dezvoltarea de competențe, iar modalitatea de realizare a lor să fie adaptată contextului educațional în care se desfășoară învățarea și susținând colaborarea. De multe ori, aceasta presupune apelul la noile tehnologii digitale. În orice caz, fondul și nu forma ar trebui să aibă prioritate.
Articol integral →
|
Elena Vâlsan
|
Limba română (maternă) îndeplinește două funcții esențiale: expresia gândirii, stimulată de viață și de mediu, și comunicarea, ca utilitate socială. În acest sens, învățământul primar are de îndeplinit două roluri prioritare: să ajute copilul să exprime mai bine gândirea sa, să formeze clar esențialul mesajului propriu; să inițieze copilul să înțeleagă gândirea altora, să sesizeze prompt esența mesajului lor. Există o corelație și o strânsă interdependență între învățarea și practicarea limbii și reușita școlară.
Articol integral →
|
Vasilica Dinu
|
În ultima vreme, în sistemul educațional din România sunt anunțate rezultate remarcabile ale elevilor la olimpiadele internaționale la fizică, chimie, matematică. Ca o contradicție, apar rezultate slabe, catastrofale la evaluările naționale și nu numai. Care este de fapt nivelul real de cunoștințe ale elevilor? Poate fi discalculia factorul declanșator al acestor rezultate?
Articol integral →
|
Andreea Gabriela Vișan
|
Atitudinile pozitive ale cadrului didactic si ale colegilor copiilor cu CES se dovedesc a fi cruciale în succesul unui program de integrare. În activitatea la grupă, copilul cu sindromul Down nu trebuie considerat o piedică, o frână în predare. El poate juca rolul important de feedback pentru cadrul didactic, în sensul că poate să-l ajute pe profesor să verifice eficiența unor strategii didactice pentru care a optat. Din punctual meu de vedere nu doar curriculum trebuie adaptat, însă, ci și modul în care se predă, începând cu modul în care se organizează clasa, cadrul de învățare, rutina zilnică. De asemenea, există și o serie de tehnici de structurare a materialelor, a lecțiilor, de interacțiune cu copiii cu CES, a căror aplicare va duce la rezultate optime.
Articol integral →
|
Emel Cadâr
|
Educația ecologică vizează nu numai transmiterea unui mesaj informativ corect din punct de vedere științific, dar mai ale crearea unui comportament ecologic modern, a unei atitudini civice, responsabile față de mediu. Școala de astăzi pune un accent deosebit pe educația ecologică, pe creșterea și formarea copiilor într-un mediu natural cât mai curat. Activitățile de cunoaștere a mediului înconjurător permit elevului cu CES să investigheze direct realitatea înconjurătoare, duc la rezultate pozitive pe termen scurt și lung, constituind un instrument excelent pentru dezvoltare și pentru integrarea lor.
Articol integral →
|
Corneliu Dragomir
|
Integrarea educațională a elevilor cu cerințe educaționale speciale este un proces complex ce implică susținut efort din partea tuturor persoanelor implicate în acest demers: elevul cu cerințe educaționale speciale, colectivul de elevi al clasei unde este integrat elevul cu CES, cadrele didactice de la clasă, dirigintele/ învățătorul de la clasă, personalul de îndrumare și control etc. Aceștia sunt implicați direct, cu un efort susținut, fără a avea o formare și abilitare psihologică coerentă. Mai mult, sunt implicați și profesorii consilieri, profesorii logopezi și profesorii itineranți și de sprijin, dar activitatea lor este adesea superficială și eficiența lor este scăzută.
Articol integral →
|
Maria Dumitrescu
|
Migrarea reprezintă deplasarea de pe un teritoriu pe altul, în funcție de diferiți factori economici, sociali, politici sau naturali. Unii dintre români se deplasează temporar pe perioade determinate, alții se deplasează pe perioade mai lungi de timp, nu doar încadrându-se pe piața muncii, ci și întemeindu-și acolo o familie sau mutându-se cu familia deja întemeiată, ori depunând eforturi pentru a-și apropia acolo familia după o anume perioadă de timp de la părăsirea țării natale. În cazul nostru, ne referim și la copii care s-au născut în alte țări și vin în România, în urma deciziilor părinților de a se întoarce în țara natală.
Deși vorbim, în această lucrare, despre remigrare, de multe ori, „remigrarea” este a părinților, însă este foarte des întâlnit fenomenul de remigrare și în ceea ce-I privește pe copii, aceștia din urmă plecând odată cu părinții (sau după) în altă țară și revenind odată cu ei.
Articol integral →
|
Adina-Cristina Neacşu
|
Articolul prezintă necesitatea educației parentale datorata evoluției societății, părinților preocupați de serviciu. Oferă sugestii privind modalitățile de abordare a comportamentelor pozitive ale copiilor și necesitatea folosirii unor ingrediente -dragostea, disponibilitatea, dozajul și direcția în educarea și dezvoltarea unui viitor adult sigur pe el, stăpân pe sine în diferite contexte și curajos.
Articol integral →
|
Adelina Iuhasz
|
Odată cu începuturile abordărilor de tip comunicativ, didactica limbii franceze ca limbă străină, cunoscută ca FLE, a putut să evolueze într-o libertate relativă percepută uneori ca o adevărată aventură – de aici și posibila întrebare „care ar putea fi interesul pentru o ascultare activă și înțelegerea unui document sonor”?
Demersul metodologic al unei activități de acest tip trebuie să ghideze elevul spre facilitarea înțelegerii mesajului, spre deprinderea abilității de ascultare activă – este necesară conștientizarea faptului că actul de a asculta, dacă este simplu, cotidian și banal în limba maternă, poate deveni facil în limba străină, în cazul de față franceza, dacă se înțelege din ce este alcătuit și dacă se propune un demers didactic etapizat care permite abordarea acestuia de manieră activă.
Articol integral →
|
Mihaela Florea
|
În calitate de profesori, căutăm constant strategii eficiente pentru a motiva și a îmbunătăți experiențele de învățare ale elevilor noștri. Utilizarea dramaturgiei ca strategie de predare eficientă și valoroasă devine din ce în ce mai frecventă în contextele educaționale. Utilizarea dramelor promovează procese de gândire semnificative, active și reflexive, precum și îmbunătățirea dezvoltării abilităților de comunicare. Unul dintre motivele pentru care drama este capabilă să îmbunătățească experiența de învățare a elevilor este datorită capacității sale unice de a încorpora multe stiluri de învățare diferite și, prin urmare, poate atrage și motiva cursanții.
Articol integral →
|
Ovidiu George Nicuț
|
Ultima și cеa mai cοmplехă еtapă a dеzvοltării cοpilului еѕtе adοlеѕcеnța, еtapa cοnturării individualității şi a încеputului dе ѕtabilizarе a pеrѕοnalităţii carе marchеază închеiеrеa cοpilăriеi şi trеcеrеa ѕprе maturitatе. Тranѕfοrmărilе fizicе şi pѕihicе carе apar în acеaѕtă pеriοadă, ѕchimbărilе în atitudini şi cοnduită la fеl ca şi la prοblеmеlе ridicatе părinţilοr şi familiеi fac din adοlеѕcеnță cеa mai ѕеnѕibilă fază dе еvοluţiе ѕprе viața adultă. Adοlеѕcеnţa facе prеѕiuni incrеdibilе aѕupra dеzvοltării individualе. Pе lângă faptul că ѕunt nеvοiţi ѕă facă faţă rapidеlοr mοdificări biοlοgicе şi cοgnitivе, adοlеѕcеnţii trеbuiе ѕă şi dοzеzе binе timpul şi еfοrtul pеntru a putеa gеѕtiοna rеlaţiilе cu cеi din jur, prеcum şi şcοala, timpul libеr şi pеtrеcеrеa acеѕtuia. Înѕă acеştia pеtrеc fοartе mult timp în faţa calculatοrului, în mеdiе 6-7 οrе pе zi, şi nu nеapărat în ѕcοpul dе infοrmarе, cât mai alеѕ pеntru jοcurilе şi filmеlе carе lе οcupă atât dе mult din timpul libеr.
Articol integral →
|
|
|
