| |
Florina-Mihaela Dodi
|
De la bucata de cretă la un click distanță a fost un pas… mic sau mare, cunoscut sau necunoscut, impus sau nu, dar pe care a trebuit să-l fac, atât eu cât și minunații mei elevi, …mici, mici de tot, elevi în clasa pregătitoare. Și așa ne-am trezit în clasa pregătitoare și eu și ei, la început în toate. Am învățat câte puțin din toate – dacă în primele două săptămâni am lucrat asincron, mai apoi am avansat la câteva întâlniri pe săptămână, dar toate după-amiaza; erau părinți ce mai lucrau și elevii nu se puteau conecta singuri – ca la clasa I să fim ași ai butoanelor și să nu mai avem teamă de nimic.
Articolul rememorează un cumul de stări pe care le-am resimțit în noua etapă, precum și unele bucurii și neajunsuri. Am prezentat, în câteva rânduri, cum e să fii și învățător… și om… și mamă.
Articol integral →
|
Diana-Maria Beldiman
|
Articolul reprezintă o reflecție privind modul în care metode specifice învățării prin cooperare pot fi adaptate mediului de lucru online, dar și modul în care exemplele de bune practici experimentate în perioada învățării online, prin folosirea unor aplicații Web 2.0, pot fi transferate în mediul clasic de învățare (față în față). Cele trei metode folosite pentru exemplificare sunt: brainwriting, gândiți/ lucrați în perechi/ comunicați (think/ pair/ share) și turul galeriei. Instrumentele Web 2.0 cu ajutorul cărora metodele pot fi actualizate sunt: Miro, Jamboard sau Padlet, iar ca platforme folosite pentru învățarea în regim sincron și asincron sunt aduse în discuție Google Classroom și Zoom.
Articol integral →
|
Lia Rudnic
|
Vrem să educăm elevi care să gândească și să aplice decizii conform propriilor valori și principii, și să își asume consecințele acestor decizii. Vrem să educăm elevi care să arate compasiune și empatie pentru cei din jur, să aibă încredere în ei, să viseze, să aibă curajul să lupte pentru visurile lor. Însă nu cred că putem face acest lucru dacă nu îi ajutăm să se dezvolte social și emoțional, pentru că învățarea socială și emoțională este procesul prin care copiii înțeleg și învață să își gestionează emoțiile, își fixează și ating obiective pozitive, simt și manifestă empatie față de ceilalți, stabilesc și mențin relații pozitive, și nu îl ultimul rând iau decizii responsabile. În mediul școlar, elevii se confruntă cu un carusel de emoții și sentimente, uneori confuze, dureroase și dăunătoare, ceea ce-i împiedică efectiv să învețe, iar perioada de pandemie prin care elevii au fost nevoiți să treacă a accentuat și mai tare acuratețea propriilor emoții, gânduri și valori. Acest lucru a fost vizibil în familie, dar și în viața școlară, pentru că în funcție de emoțiile pe care le-au trăit elevii a depins modul de învățare dar și rezultatele învățării.
Articol integral →
|
Corneliu Dragomir
|
Mecanismele psihice ce demotivează activitatea de lectură la elevii din clasele gimnaziale și liceale pot fi deconstruite fie prin intervenție educațională, de către profesorii de specialități filologice sau socio-umaniste, ori prin activități de psihoterapie sau intervenție psihologică clinică. Aceste demersuri se realizează prin restructurare cognitivă sau modelarea rațională. Ca psiholog cu atestare în domeniul psihologiei clinice și psihologiei educației, consilierii școlare și vocaționale în adevăratul sens al cuvântului (calificat și recunoscut profesional), am încercat să descopăr, cu resursele mele proprii de raționament, utilizând cunoștințele la care am avut acces, mai mult sau mai puțin limitate, care este adevăratul motiv pentru care elevii nu vor să citească.
Articol integral →
|
Daniela Pricopciuc
|
Școala urmărește să ofere fiecărui elev șanse egale pentru dezvoltarea personală, pentru o comunicare eficientă în situațiile reale folosind limba română, limba maternă, limbile moderne precum și diverse limbaje de specialitate, pentru orientarea școlară și profesională optime în raport cu aspirațiile și aptitudinile elevilor, pentru adaptarea și integrarea în comunitate prin formarea unor atitudini pozitive în relaționarea cu mediul social (respect, responsabilitate, solidaritate, toleranță, motivația pentru a învăța continuu în condițiile unei societăți în permanentă schimbare, etc). Lucrarea de față își propune să prezinte exemple de activități didactice, formale și nonformale, care contribuie la realizarea celor opt competențe cheie din profilul absolventului de gimnaziu.
Articol integral →
|
Mădălina Popescu
|
Fiecare activitate pe care trebuie să o realizeze un cadru didactic cu elevii este o dovadă de măiestrie, tact și strategie, atât din punct de vedere pedagogic cât și tehnologic, iar fiecare disciplină poate avea o contribuție valoroasă la structurarea profilului de formare al elevului până la finalul clasei a VIII-a. Prin responsabilitatea pe care orice profesor o are, de a găsi noi metode și mijloacele specifice care să stimuleze motivația elevilor pentru a învăța, să faciliteze o înțelegere mai profundă și să formeze o atitudine pozitivă față de școală și față de lecția predată, demonstrează schimbarea fundamentală produsă prin noile programe școlare la disciplina Informatică și TIC care vizează în mod explicit faptul că elevul este în centrul organizării procesului de predare-învățare. Trebuie să recunoaștem că în noua abordare impusă de circumstanțele actuale, utilizarea tehnologiei, a multitudinilor de platforme educaționale și a instrumentelor Web a devenit obligatorie sau a început să ne facă plăcere să le utilizăm. Adăugând și explozia de informații din diverse surse, apare confruntarea elevului cu o serie de dificultăți care derivă dintr-o cunoaștere limitată, iar perceperea realității se poate face într-un mod eronat.
Articol integral →
|
Maria Grecu
|
Reforma curriculară adoptată în 2017 a marcat trecerea de la curriculumul bazat pe conținuturi la cel bazat pe competențe. Aceasta reprezintă o necesitate în contextul dezvoltării accentuate a tehnologiei, și a societății în general. Dinamica schimbărilor impune o mare flexibilitate, adaptabilitate și creativitate a absolvenților care se angajează în câmpul muncii. Trebuie să dea dovadă de gândire critică, de capacitatea de a lua decizii și de a-și asuma decizii. Această schimbare de abordare trebuie înțeleasă la nivelul cadrelor didactice, pentru a implementa cu succes noile programe. Etapele proiectării didactice trebuie să reflecte centrarea pe competențe a întregului act educațional.
În articol, se propune o activitate de învățare la matematică și succesiunea etapelor proiectării în varianta tradițională și în varianta modernă.
Articol integral →
|
Iolanda Sztrelenczuk
Annamaria Hitter |
Clubul Green Impact este grup informal de voluntariat comunitar dedicat tinerilor care urmărește împuternicirea acestora folosind metoda învățării experiențiale. Ne-am propus să dezvoltăm abilități învățând unii de la alții și experimentând, să cultivăm atitudini proactive şi apreciere pentru valorile comunității, să reînviem spiritul civic și să promovăm voluntariatul. Clubul este un „melting pot” în care copii și tinerii proiectează, experimentează, reflectă și transferă sub forma unor mici proiecte în comunitate. Și, mai presus de toate, învață că eșecul este doar un pas spre o nouă abordare.
Articol integral →
|
Alexandrina-Corina Rus
|
A fi european înseamnă, dincolo de afilierile culturale, respectarea unor principii universale, partajate în întreaga Europă. Un european respectă drepturile omului, este tolerant, apreciază valorile democratice, iubește și protejează natura și animalele. Nu este proprietarul, ci păzitorul pământului. Apreciază arta și literatura și știe să folosească corect tehnologia.
Articol integral →
|
Carmen-Mirela Butaciu
|
Prin proiectul eTwinning, ne propunem să atragem atenția asupra faptului că discriminarea împotriva femeilor nu este doar o problemă pentru grupurile discriminate, ci pentru toată societatea, fiecare societate având femei care conduc civilizația, economia sau progresul democratic. Proiectul permite comunității de elevi și educaționale să cunoască alte stiluri de viață, rolul femeilor în diferite domenii precum sportul, cercetarea, artele sau știința. Contribuie la co-educare, creând un mediu inclusiv și egal, eliminând situațiile discriminatorii. Școlile percep necesitatea și responsabilitatea față de elevi să respecte sexul opus și să fie conștienți de respectul reciproc. Suntem ferm convinși că acest lucru este fundamental pentru a forma valorile morale ale elevilor.
Articol integral →
|
Valentina Petre
|
Pare ciudat să pronunț în aceeași expresie cuvintele catedră și online, deoarece par a fi antonime, sau cel puțin așa păreau până acum ceva timp, când, obligați fiind, am experimentat experiența „la catedra din living”, în „perioada online”. Ceea ce la început părea o distracție, prin natura discuțiilor purtate în primele întâlniri online, s-a dovedit a fi o realitate cu care a trebuit să ne obișnuim o perioadă destul de lungă din anul școlar trecut, ba chiar ne simțim amenințați din pricina pandemiei și pentru derularea unei perioade din acest an sub sintagma școlii online. Dacă la început elevii aveau probleme fie cu pornirea și oprirea microfonului, fie nu vedeau ecranul partajat din diverse motive tehnice, treptat au reușit să se adapteze la aceste schimbări și orele de curs au început să prindă contur, asemenea celor față în față. În acest sens, m-au ajutat foarte mult abilitățile de utilizare a calculatorului și bineînțeles, dorința de autoperfecționare, sau, cum îmi place să spun, am descoperit multe lucruri noi prin încercare și eroare.
Articol integral →
|
Anca Simina Bărcuteanu
|
A apărut, ulterior școlii online, fenomenul pseudo-profesorilor vloggeri sau influenceri, care și-au propus să educe tânăra generație și să compenseze lipsurile din sistemul de educație din România. Urmăresc un fenomen din ce în ce mai des întâlnit în societatea zilelor noastre și care, sincer vorbind, mă deranjează foarte mult: pseudo-profesorii. Educația subfinanțată cronic din România, confruntată cu situația pandemiei, a scos la iveală toate tarele sistemului: lipsa fondurilor, lipsa tehnologiei, lipsa resurselor în general, lipsa formării gratuite a cadrelor didactice, lipsa dorinței de formare a unor cadre didactice…
Articol integral →
|
|
|
