| |
Irina Botici
|
În principiu, distresul poate fi provocator – în anumite momente avem nevoie de un anume nivel de stimulare sau inhibiție prin reacție la factori din exterior. Nivelurile moderate de stres sunt raportate la reacțiile emoționale funcționale, mecanisme adecvate de coping și resursele psihofizice avute la dispoziție. Stresul poate deveni însă o problemă gravă dacă generează emoții disfuncționale, augmentate din cauza nivelurilor foarte înalte de anxietate.
Articol integral →
|
Anița Violeta Duică
|
Interdisciplinaritatea creează punți între ariile curriculare, tinzând către o unitate a cunoașterii. Învățarea activă și interdisciplinară sunt privite dintr-o perspectivă holistică; educatorul trebuie să-și conducă copiii într-o călătorie fascinantă, astfel încât aceștia să cunoască, să exploreze lumea în care trăiesc și pe care să o înțeleagă. Prin jocurile didactice exemplificate în articolul de față, abordate interdisciplinar, consolidăm aptitudinile, capacitățile de comunicare, matematice, psihomotrice, muzicale, de construcții.
Articol integral →
|
Simona Ghenea
|
Educația STEM presupune integrarea în educația elevilor a elementelor științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii și a practicilor asociate acestora pentru a crea un mediu de învățare axat pe elev, cu accent pe investigarea fenomenelor din lumea reală și pe rezolvarea de probleme.
În acest articol, am surprins o parte dintre beneficiile și impactul implementării educației STEM la clasă.
Articol integral →
|
Alina Popescu
|
Acceptarea diversității presupune o atitudine intelectuală și morală, care facilitează dialogul și capacitatea de a-l asculta pe celălalt. Școala are un rol important în procesul de dezvoltare multilaterală a personalității elevului, de formare a tinerilor, întru respectul diversității culturale. Prea adesea invocată până în prezent pentru a dezbina popoare și a întreține conflicte, istoria și predarea ei în școală se poate constitui înainte de toate ca un cadru al reconcilierii. Prin bogăția de informații de care dispune, cunoașterea istorică poate construi punți pentru cunoașterea reciprocă între comunități umane, între culturi diferite, după cum, prin conceptele cu care operează, poate contribui la crearea unui discurs comun, la trezirea interesului și la formarea unei opinii avizate cu privire la problemele și provocările lumii în care trăim.
Articol integral →
|
Irina Elena Filimon
|
A citi este o preocupare, o activitate pe care trebuie să o înveți, să te inițiezi, mai ales că nu e deloc mai simplă ca altele, după cum se știe. Actul lecturii – complex şi dificil – trebuie să aibă o motivație, să fie susținut de un resort care să alimenteze energia necesară, iar aceasta nu se poate naște decât din tensiunea psihologică umană; singura componentă ce poate susține un asemenea proces dinspre structura de personalitate a cititorului/ elevului este creativitatea, fiindcă, în cazul dat, este forma de intercondiționare a celor doi factori: textul și cititorul. Psihologia educației a consacrat câteva direcții de acțiune pentru asigurarea unui climat favorabil stimulării creativității: o ambianță deschisă, receptivă a cadrului didactic față de elevii săi, destinderea copiilor timizi, activizarea celor comozi și antrenarea celor superficiali să își dezvolte cunoștințele, întreținerea dorinței vii pentru activitatea creatoare, determinarea elevilor să trăiască satisfacții chiar pentru rezultate nu prea însemnate, întreruperea activității atunci când dispare interesul şi nu-i mai atrage pe participanți.
Articol integral →
|
Marilena Ramona Potîrniche
|
Jocul este activitatea principală ce caracterizează cea mai frumoasă perioadă din viața unui om, copilăria. Copilul se joacă, se bucură prin joc, socializează, exersând astfel abilitățile necesare în parcursul devenirii și în viața de adult. Ajuns în grădiniță, copilul poate experimenta lumea minunată a jocului alături de colegii din grupă. Aceștia pot iniția jocuri libere, pe diferite teme, cu diferite materiale și jucării pe care le au la dispoziție. Jocurile pot fi realizate și în cadrul centrului „Joc de rol”, unde copilul poate experimenta diferite roluri, personaje, situații întâlnite în realitatea cotidiană.
Articol integral →
|
Gelu Neagu
|
În transmiterea mesajului artistic, artele contemporane vor trebui să aibă un cadru de referință cuprinzător, de la arta clasică, bazată pe valori umaniste amprentate în existența omului, într-un perimetru socio-cultural vast caracterizat de tradiție și credință, cu simboluri și „artefacte” ale acestora, pierdute în negura timpului, la experiențele și expresiile artistice actuale, inedite și spectaculoase, poate ușor instabile în perpetua transformare a noii realități, marcate, fără îndoială, de integrarea unor elemente ale multiculturalismului și ale virtualului excesiv, ca rezultat al tendinței generale de globalizare și digitalizare. „A învăța să înveți!” sau „A face ceva cu ceea ce am învățat!” – trebuie să ne ghideze în realizarea unor deziderate majore, de modernizare a mediului nostru de lucru, din prisma inter- și trans-disciplinarității ce trebuie să se generalizeze în anii următori, asigurând totodată premise de stabilitate echilibru și armonie, dar și evolutive pornind de la ceea ce avem și ne este din ce în ce mai la îndemână: noile tehnologii și noile cuceriri științifice.
Articol integral →
|
Cristina Prundariu
|
Învățământul hibrid din ultimii ani mi-a solicitat atât competențele digitale, cât și disponibilitatea de a învăța să folosesc în mediul virtual diferite aplicații și site-uri utile desfășurării lecțiilor.
În acest articol, prezint pe scurt câteva procedee didactice și materiale folosite în activitatea didactică pe perioada pandemiei. Am găsit aceste materiale pe site-uri străine și mi s-au părut interesante. Elevii mei au fost încântați și atrași de aceste modalități de abordare a activităților de predare și de învățare.
Articol integral →
|
Edina Timb
|
Modalitatea prin care noi, cadrele didactice, reușim să creăm contexte pentru ca învățarea să se producă are un impact important nu numai asupra modului în care ne organizăm munca, dar și asupra dezvoltării elevilor ca persoane încrezătoare și independente, capabile să ia decizii bune pe tot parcursul vieții lor. Elevii de azi vor fi cetățeni activi până în 2080, iar parcursul lor școlar și profesional poate fi influențat de capacitatea lor de a înțelege și a utiliza tehnologia. Astfel, preocuparea constantă a cadrelor didactice trebuie să fie modalitatea prin care aceștia pot folosi tehnologia ca valoare adăugată la clasă pentru a crea un mediu de învățare atractiv, relevant și interactiv pentru elevi.
Articol integral →
|
Carmen Dușe
|
Despre bullying se vorbește mult și la orice nivel de educație. Este o problema care preocupă deopotrivă părinți și profesori, psihologi și cercetători, asistenți sociali și factori educaționali.
Articolul își propune să atragă atenția asupra problemelor de bullying apărute în școli, din ce în ce mai frecvente, odată cu reluarea activităților didactice față-n față, și să pună la dispoziția profesorilor surse de de informare, prin care să poată să facă față situațiilor ivite. Sunt prezentate câteva exemple din studiile apărute în acest an cu privire la fenomenul de bullying și sunt făcute trimiteri la materialele care pot pregăti profesorii pentru gestionarea cu mai mult succes a acestor situații.
Articol integral →
|
|
|
