| |
Adriana-Maria Floroae
|
Copiii remigranți sunt acei copii care au trăit o perioadă într-o altă țară și au revenit în România. Deși în dicționarul românesc nu există cuvântul „remigrant”, fenomenul remigrației copiilor români este important, având efecte majore în viața acestora. Schimbările pot avea consecințe neașteptate și uneori dăunătoare. Unii dintre copiii remigranți au trecut printr-o dublă schimbare. Au plecat în străinătate unde au încercat să se adapteze și să se integreze, apoi a urmat întoarcerea în România, readaptarea și reintegrarea. Aceștia întâmpină mari dificultăți în a se acomoda și a vorbi limba maternă. Unii nu au avut niciodată contact cu școala românească, fiind născuți în străinătate. Aceștia nu cunosc deloc sau aproape deloc limba română.
Articol integral →
|
Daniela Petru
|
În ultimii ani, educația incluzivă a devenit o prioritate pentru programele Uniunii Europene, deci şi pentru învățământul românesc. Programul Erasmus+ oferă șansa profesorilor de a avea experiențe către noi cunoștințe și competențe, din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții, care impun o deschidere către noi și diferite metode de predare, învățare și evaluare a elevilor, într-un context cât mai diversificat.
Mobilitatea la care am participat în perioada 24-28 iulie 2022, în Piraeus, Grecia, “Inclusive Education: Tackling with classroom diversity and early school leaving”, în cadrul proiectului finanțat de Comisia Europeană prin Erasmus+ „Spune «DA» școlii”, care se implementează la nivelul liceului nostru, mi-a oferit ocazia conștientizării că educația incluzivă nu se referă doar la educația din învățământului special, că incluziunea școlară înseamnă să te asiguri că nici un elev nu este neglijat, deoarece această noțiune are o accepție mult mai largă. Ea înseamnă împiedicarea tuturor formelor de excluziune și marginalizare, astfel încât niciun copil să nu se simtă abandonat. Acest lucru înseamnă că trebuie să ținem cont de nevoile, abilitățile și capacitățile elevilor, care sunt foarte diversificate.
Articol integral →
|
Claudia-Emilia Frînculeasă
|
Proiectul bilateral eTwinning „Împreună pentru profilul absolventului/ Together for the Graduate Profile” a fost rezultatul participării cadrelor didactice din școala noastră la Programul Transnațional de Mentorat „Educație Online prin Parteneriate” (iulie-august 2021), fiind selectat în cadrul grupei mentorate de doi ambasadori eTwinning din România și Republica Moldova. Prin intermediul acestui parteneriat, a fost promovate și valorificate principiile transdisciplinarității în scopul dezvoltării competențelor-cheie ale viitorilor absolvenți. În acest sens, au fost identificate și integrate cunoștințe, atitudini și valori, tehnici inovatoare de predare, învățare și evaluare reciprocă din diferite arii curriculare și cele mai bune strategii și exemple de bună practică pentru a asigura progresul școlar și succesul academic al elevilor de gimnaziu (clasele V-VIII în România și V-IX în Republica Moldova), în special în rândul unor categorii vulnerabile.
Articol integral →
|
Constantin Cănuţă
|
În procesul instructiv-educativ de formare a specialiștilor din economia românească, practica elevilor la agenții economici constituie o necesitate. În acest articol, dezbatem utilitatea și necesitatea efectuării orelor de instruire practică la agenții economici, arătând şi documentele europene prin care acest lucru reprezintă o prioritate europeană încă din 2010. Arătăm modul în care fac practică elevii de la calificarea Tehnician transport. Articolul scoate în evidență și unele dintre problemele cu care se confruntă învățământul tehnic românesc, numite de doamna Alexandra Popa, director executiv CRPE.
Articol integral →
|
Doru Ștefănescu
|
Odată cu schimbările în sălile de clasă propuse de noile tehnologii digitale, și schimbările în formarea profesorilor se află pe agenda țărilor UE. Mobilitatea transnațională este o modalitate de a face schimb de practici de predare viabile și eficiente, așa cum se arată în raportul Eurydice din martie 2021 „Teachers in Europe. Careers, Development and Well-Being”[1]. La rândul său, OECD remarcă într-un raport recent că inovarea în dezvoltarea profesională a cadrelor didactice și în practicile de predare beneficiază în mod semnificativ de utilizarea și de schimbul de resurse didactice (digitale)[2].
Articol integral →
|
Elena Moncea
|
Ultimele orientări în domeniul limbă şi comunicare în grădinițele de copii duc către teoria abordării integrale a limbajului, formulată de Ken Goodman (1986). Principiile acestei teorii pun la baza dezvoltării limbajului formarea competenței de comunicare orală şi scrisă, mutând accentul de pe asimilarea de cunoștințe pe formarea unor competențe. Aceasta presupune utilizarea limbajului în situații diverse şi cât mai aproape de realitate, ca instrument de cunoaștere a realității.
Articol integral →
|
Marioara Mușuroia
|
Cunoștințele matematice sunt construcții sociale cu reguli și convenții în care dialogul și critica joacă un rol important, iar învățarea acestei discipline se face prin construcția de cunoștințe. Ideal ar fi ca educatorii să formeze copiilor dragoste pentru această disciplină care îi va ajuta pe tot parcursul vieții, deoarece matematica nu se învață pentru a ști, ci pentru a folosi, pentru a se aplica în viața de zi cu zi. Acest articol pune accent pe noile abordări ale educației preșcolare în ceea ce privește activitățile matematice.
Articol integral →
|
Aurelia Țintea
|
Articolul propune activități de învățare a istorie prin joc didactic și metode inovative la disciplina Istorie, clasa a VII-a, pentru tema „Declarația Universală a Drepturilor Omului”. Am proiectat un demers didactic pentru această temă pe baza jocului didactic „vânătoarea de comori”, metodele: Știu, vreau să știu, am învățat, metoda oase de pește (fishbone) și un organizator grafic. Activitățile propuse urmăresc să dezvolte utilizarea critică și reflexivă a limbajului de specialitate și a surselor istorice obținând astfel dezvoltarea personală a individului, dezvoltare ce îi va permite să aibă un parcurs social și intelectual pozitiv. Am explicat modul de aplicare, cât și rezultatele obținute.
Articol integral →
|
Camelia Costantea
|
Scopul acestui studiu este de a ilustra, din perspectiva profesorului de istorie, rolul informativ dar mai ales formativ pe care îl are fotografia în predarea acestei discipline la ciclul gimnazial, dar și liceal. Pornind de la fotografie, ca resursă didactică, profesorul are posibilitatea de a proiecta activități de învățare bazate de metode didactice variate și eficiente în formarea competențelor la elevi. Am realizat această investigație la unitatea de învățare „Lumea la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea”, lecția „Primul război mondial” (clasa a VII-a). Fotografia selectată este „Viața din tranșee”, iar ca text-suport am folosit textul „Viața în tranșee” din manualul de Istorie, clasa a VII-a, ed. Art Klett, autor Maria Ochescu, pag.20)
Articol integral →
|
Vasilica-Nelia Nicula
|
Acest articol ilustrează două modalități prin care poate fi abordat la clasa a X-a textul „La țigănci” de Mircea Eliade. Un scenariu didactic este structurat pe metoda cubului, iar altul pe metoda inteligențelor multiple. În ambele abordări se face apel și la alte arte (muzică sau pictură) fiind vizată astfel – dincolo de mesajul și semnificațiile textului literar – și sensibilizarea culturală a elevilor. Acestea sunt valoroase fiindcă propun niște activități dinamice și interactive, contribuind la dezvoltarea gândirii critice a elevilor.
Articol integral →
|
Monica Petre
|
Mircea Eliade spunea că „cetim ca să trecem examenele (lectura de studiu), ca să omorâm timpul (lectura de loisir) sau cetim din profesiune (lectura informativă). Lectura ar putea fi un mijloc de alimentare spirituală continuă, nu numai un instrument de informație sau de contemplație.” Cartea este element component al culturii unei națiuni, ea face parte din acele bunuri a căror valoare sporește în timp datorită informațiilor şi calității acestora, transmise, de-a lungul generațiilor, cititorilor.
Articol integral →
|
|
|
