| |
Nicoleta-Marilena Militaru
|
De multe ori se discută despre rolurile cadrelor didactice în formarea și dezvoltarea personalității educabililor și în formarea și dezvoltarea profilului absolventului. Profesorii sunt cei care găsesc acele situații, activități, programe și proiecte care să conducă la dezvoltarea competențelor cheie și care sunt centrate pe elevi. Liceul de Arte oferă astfel de oportunități elevilor și cadrelor didactice, atât prin proiecte europene pe platforma eTwinning, cât și prin implementarea proiectelor Erasmus+. Scopul acestei prezentări este de a arăta cum au contribuit aceste proiecte la dezvoltarea celor opt competențe cheie, făcând referire la proiectul eTwinning „Let’s Explore Europe!” – în colaborarea cu școli din Polonia, Spania și Grecia, precum și la proiectul Erasmus+ „SOS- Sustain Our Souls” – echipa de lucru fiind alcătuită din elevi și profesori din Germania, Polonia, Spania, Grecia, Italia și România. Sunt incluse exemple de activități și de instrumente digitale care pot fi folosite în activități de proiect.
Articol integral →
|
Gianina-Julieta Vanca
|
Articolul prezintă activitățile propuse în cadrul proiectului Erasmus+-eTwinning „Let`s meet, travel and explore!”. Acest proiect se concentrează pe scriere, vorbire și competențe digitale. Activitățile propuse sunt menite să ne conducă într-o călătorie virtuală prin țările partenere ale proiectului, în care firul principal îl constituie prietenia, comunicarea și explorarea. Ne dorim să valorificăm curiozitatea elevilor și să generăm punți de colaborare între ei. Ne propunem să lucrăm împreună într-un mediu colaborativ și activ-participativ.
Articol integral →
|
Gina Antohe
|
Pentru școlarul mic a învăța este sinonim cu a se juca. Jocul este rațiunea de a fi, de a explora, de a descoperi. Totodată este activitatea care îl interesează, îl preocupă, îl determină să se implice activ, să fie creativ, iar această stare de spirit este favorabilă învățării. Pornind de la această premisă, am derulat la nivelul clasei pregătitoare, în anul școlar 2022-2023, proiectul eTwinning „Let’s play!”, care a promovat colaborarea, comunicarea, intercunoașterea și învățarea prin intermediul jocului.
Articol integral →
|
Viorica Borș
|
Nu poate fi contrazis faptul că un comportament agresiv are consecințe negative asupra dezvoltării copilului. Deficitele comportamentale sociale sunt relaționate cu agresivitatea. Copilul nu mai este capabil de relaționare și comunicare non-agresivă. Consecința este aceea că trăiesc izolați din punct de vedere social, inițierea contactului este destul de rară și cel mai frecvent se realizează într-o manieră inadecvată, agresivă. De aceea, nu este suficient să reducem comportamentul agresiv, deoarece ar duce la un deficit comportamental și mai mare și ar avea ca și consecință neajutorarea. Comportamentul țintă poate fi structurat în relație cu modelul lui Kaufmann, iar pe baza succesiunii etapelor modelului se poate realiza o delimitare eficientă. Succesiunea etapelor presupune reducerea comportamentului agresiv prin comportamente de cooperare și de ajutorare exersate, acestea fiind întărite diferențial.
Articol integral →
|
Gabriela Dobraniș
|
Abandonul școlar reprezintă conduita de evaziune definitivă ce constă în încetarea frecventării școlii, părăsirea definitivă a sistemului educațional indiferent de nivelul la care s-a ajuns, înaintea obținerii unei calificări sau pregătiri profesionale complete sau înaintea încheierii actului sau ciclului de studii început. Elevii care abandonează școala sunt cei care, din cauza dificultăților de comportament, de natură economică, materială și socio-emoțională, se remarcă printr-un absenteism accentuat. Efectele abandonului școlar sunt dramatice și cu un impact negativ major, profund asupra economiei unei țări, dar și asupra unei societății noastre în general, iar ca atare acest fenomen trebuie atent abordat și controlat, prin identificarea corectă, dar și realistă a cauzelor care îl determină, prin identificarea și implementarea unor măsuri și programe eficiente de prevenire și combatere a acestei probleme grave cu care se confruntă sistemul de învățământ românesc actual.
Articol integral →
|
Maria Costeniuc
|
Dintotdeauna, școala a folosit resurse, instrumente, materiale didactice cu scopul de a aduce în fața elevilor realitatea autentică sau pentru a sublinia această realitate, astfel încât să orienteze procesul de percepere de către elevi. Pentru elevi, cunoștințele însușite numai verbal (din ceea ce spune profesorul) sau prin memorarea textelor din cărți nu au în sine o valoare suficientă pentru o bună învățare. De aceea s-a recurs la diferite resurse materiale, cu scopul de a aduce în câmpul de observație al elevilor realitatea, mai mult sau mai puțin accesibilă în mod direct.
Articol integral →
|
Aurelia Țintea
|
Lucrarea își propune să prezinte un demers didactic la istorie pentru clasa a VI-a pentru tema „Napoleon I și răspândirea ideilor revoluției franceze în Europa”, pe baza unei surse vizuale. Am optat pentru utilizarea metodei Știu, vreau să știu, am învățat și pentru un joc de rol „Ești Napoleon I”. Am pornind de la realitatea că resursele vizuale sunt mai atractive pentru elevi. Am prezentat faptul că aceste resurse sunt cele care permit o învățare reală, completă, autentică. Am adus argumente pentru necesitatea utilizării resurselor vizuale în cadrul unui demers didactic, pornind de la avantajele identificate în practică.
Articol integral →
|
Violeta-Daniela Nedelcu
|
Specificului timpului pe care îl trăim dă consistență expresiei din finalul operei moromețiene: „Timpul nu mai avea răbdare.” Profesorii atenți la elevi le observă risipirea atenției și energiei, contra risipirii acesteia venind cu diverse modalități și metode didactice. Pentru mine, participarea la activitățile propuse prin Lecturiada elevilor sunt prilejuri de a implica toți elevii, din rândul cărora se desprinde Clubul de lectură și scriere creativă „Călătorii” al Școlii Gimnaziale Nr. 2 Brașov. Lecturiada elevilor 2023 are drept motto una dintre nevoile umane definite de Solomon Marcus și anume Nevoia de împrospătare sau Cum să devii căutător în lumea în care trăiești. Există mai multe secțiuni care sunt provocatoare și-i îndeamnă pe elevii și profesorii implicați să desfășoare acțiuni și activități care au impact asupra modului cum desfășoară lectura, cum se raportează la carte și la sensurile, ideile, personajele, întreaga lume pe care o reprezintă.
Articol integral →
|
Adriana Gîju
|
Inteligența artificială (IA) a devenit o forță disruptivă într-o gamă largă de domenii, inclusiv în sectorul militar. Odată cu avansul tehnologic, școlile militare din întreaga lume au început să recunoască potențialul enorm al IA în procesul de învățare și formare a viitorilor militari. Acest articol explorează modul în care inteligența artificială poate fi integrată în școlile militare, aducând avantaje semnificative în ceea ce privește motivația și accesibilitatea.
Articol integral →
|
Simona Velea
|
În mod obișnuit, suntem învățați să ne ferim de greșeală și să considerăm greșeala ca fiind premisa unei pedepse, a unei sancțiuni negative ori chiar a eșecului. Starea afectivă asociată cu greșeala este încărcată negativ – frică, rușine, tristețe sau chiar furie, iar discuțiile despre greșeli sunt mai degrabă mustrare, ceartă, decât analiză, reflecție, generalizare a lecțiilor învățate. Scopul învățării era (și încă mai este) performanța. O dovadă la îndemână și foarte puternică o reprezintă documentele strategice, naționale, în care termenul „performanță” apare extrem de des. De asemenea, simpla analiză a discursului public despre educație aduce în prim-plan aceeași preocupare exagerată pentru performanță, pentru standarde înalte, fără loc de greșeală. Cu toate acestea, cel puțin în comunitatea pedagogică și psihologică, se pot observa schimbări în modul de raportare la greșeală.
Articol integral →
|
|
|
