Toate articolele din categoria: Didactica limbii și literaturii române
Mnemonice vs. fițuici
Elevul contemporan trebuie să facă față unor provocări diverse, supraabundența informațiilor, multitaskingul, lipsa de motivație a învățării, convingerea inutilității memorării unor concepte anacronice, toate conducând către plictiseală, iritare, dezinteres, ce afectează individul dar și colectivitatea, procesul învățării, randamentul, implicând nu rareori eșecul. Există cercetări în domeniul îmbunătățirii și consolidării memoriei, însă cele mai importante sunt tehnicile mnemonice prin care învață cu ușurință date ce trebuie memorate pe de rost. Acestea nu trebuie nicidecum generalizate, ci numai în contextul memorării unor termeni complecși, a căror reținere este esențială și sigură prin apelarea la un mod atractiv, precum în scopul memorării unor date istorice, a unor concepte din terminologie specifică unei discipline, nume de personaje etc.
Articol integral →Cercetare pedagogică asupra utilizării unor metode moderne în predarea, învățarea și evaluarea tipurilor de propoziții și a părților de propoziție la clasa a V-a
În procesul de învăţământ, în condiţiile unei proiectări şi a unei predări integrate, rezultatele și progresul la învățătură al elevilor depind de metodele și strategiile utilizate de către profesor. Cercetările efectuate au evidențiat faptul că utilizarea unor metode diverse, adaptate colectivului de elevi, conduce la obținerea de performanțe în pregătirea elevilor, în procesul de predare-învățare-evaluare. Strategiile creative, metodele moderne și învățarea activă sunt instrumente importante pe care profesorul le poate folosi în procesul instructiv-educativ, fiind eficiente în acumularea de noi cunoștințe. Metodele moderne atrag elevii, îi motivează și îi stimulează să participe în mod activ în procesul didactic, astfel încât predarea-învățarea-evaluarea devine o activitate plăcută și captivantă.
Articol integral →Cufundarea în lectură sau despre nevoia de împrospătare – Lecturiada 2023
Specificului timpului pe care îl trăim dă consistență expresiei din finalul operei moromețiene: „Timpul nu mai avea răbdare.” Profesorii atenți la elevi le observă risipirea atenției și energiei, contra risipirii acesteia venind cu diverse modalități și metode didactice. Pentru mine, participarea la activitățile propuse prin Lecturiada elevilor sunt prilejuri de a implica toți elevii, din rândul cărora se desprinde Clubul de lectură și scriere creativă „Călătorii” al Școlii Gimnaziale Nr. 2 Brașov. Lecturiada elevilor 2023 are drept motto una dintre nevoile umane definite de Solomon Marcus și anume Nevoia de împrospătare sau Cum să devii căutător în lumea în care trăiești. Există mai multe secțiuni care sunt provocatoare și-i îndeamnă pe elevii și profesorii implicați să desfășoare acțiuni și activități care au impact asupra modului cum desfășoară lectura, cum se raportează la carte și la sensurile, ideile, personajele, întreaga lume pe care o reprezintă.
Articol integral →Tehnici de lectură în clasa mea
Tehnica didactică presupune o îmbinarea mai multor procedee didactice ca soluție practică însoțită de mijloace pentru realizarea activității didactice. Relația între metodă – procedeu – tehnică este una dinamică și complexă (Ghid, 2017, p.40). De exemplu, metoda conversației plasează elevul într-o situație mult mai antrenantă prin abordarea unor tehnici didactice dinamice, ca în exemplele următoare, având ca procedee didactice lectura și algoritmizarea.
Impactul tehnologiei aduce cu sine, din păcate, o scădere a interesului față de lectură, de aceea rolul școlii este mai mare în acest sens, acela de a include lecții specifice, menite să atragă interesul pentru a citi al copiilor. Demersul prezentat în acest articol este un exemplu de lucru la clasă cu elevii de ciclu primar și nu numai, care reliefează tehnici didactice alternative, menite a face eficientă lectura, atât de importantă pentru elevi. Elevii sunt mult mai receptivi atunci când sunt antrenați în acțiuni noi și devin dornici de lucru în descoperirea răspunsurilor. Tehnicile de lectură aplicate sunt parte din cercetarea didactică proprie și susțin metodele clasice, transpunându-le într-o nouă fațetă.
Limba și literatura română pe tastatură
Nu putem nega schimbările pe care perioada de școală online le-a produs, atât în modul de organizare și de receptare a învățării, cât și în abordarea demersului didactic a fiecărui profesor. Acum, că am depășit acest episod, nu putem avea pretenția de revenire la ce și cum a fost înainte de această perioadă. Pentru că noi ne-am schimbat! Pentru că elevii noștri s-au schimbat! Și pentru că în lupta noastră pentru redobândirea motivației pentru învățare, a reîmprospătării interesului pentru propria formare a fiecărui elev în parte, trebuie să folosim ce am învățat în intervalul de școală online sau hibrid. Perioada aceasta a pandemiei a semănat cu un curs de formare forțat, o autoperfecționare frustrantă, epuizantă, dar valoroasă. Competențele noastre digitale au trecut la un nivel net superior. Putem acum să facem față unor provocări, putem ține ritmul cu elevii noștri, unii complet dependenți de dispozitivele lor, le putem demonstra că și noi am învățat odată cu ei. Cum? Continuând să utilizăm unele dintre aplicațiile învățate în perioada educației online. Cu siguranță există câteva cu care ne-am deprins, pe care și elevii le preferă și pe care le putem insera în anumite secvențe ale lecțiilor, indiferent de disciplina predată.
Articol integral →Lectura și învățarea centrată pe elev
Învățarea centrată pe elev presupune un stil de învățare activ, implică elevul în procesul de învățare, face lecțiile mai interesante, sprijină elevii în înțelegerea noțiunilor, îl învață aptitudinile învățării, dar şi aptitudinile fundamentale ale muncii alături de alții şi ale rezolvării de probleme. Aceasta este ipoteza de la care am pornit atunci când mi-am propus să aplic proiectul descris în articol – proiectului educativ „Lecturile lunii”. Acesta a cuprins 3 etape, fiecare etapă finalizându-se cu un concurs pe grupe. Fiecare etapă a acestui proiect a însemnat o trimitere spre realizarea unor metode alternative de evaluare pentru a dezvolta capacitatea creatoare a elevilor și capacitatea de a extrage informații importante dintr-un volum de date. Scopul acestui proiect a fost stimularea interesului pentru lectură, a imaginației creatoare, a creativității lexicale în perioada micii școlarități.
Articol integral →Relația bibliotecă școlară – elev în actualitate
Mai mult decât în orice alt tip de bibliotecă, în cea școlară rolul bibliotecarului este acela de a accesibiliza informația pentru utilizatori. De valoarea pe care el o acordă acestei accesibilizări depinde devenirea viitoare a elevului. Atunci când bibliotecarul școlar orientează căutarea așteptată de elev, înțelegând foarte bine nevoia de informare a acestuia și alegând din multitudinea de documente pe cel ce răspunde cel mai bine cererii formulate, în acel moment elevul capătă încrederea atât de necesară în bibliotecar și o va păstra pe aceasta pe tot parcursul vieții de adult. Momentul în care înțelegem că biblioteca școlară este capabilă să desăvârșească actul educațional este unul deosebit de revelator, pentru că acceptăm, în sfârșit, că aparținem unei comunități reale. Așa cum, atunci când pretindem că trăim într-o societate avansată, e firesc să ne dorim „biblioteci avansate, care să răspundă dinamismului vremii” .
Articol integral →Proiectele educaționale, între creativitate și inovare. Să citim împreună
Proiectul „Carte frumoasă, cinste cui te citește”, desfăşurat în şcoala noastră în anul școlar trecut, a însemnat integrarea într-un sistem coerent şi unitar a unui număr de şapte activităţi – finalizate sau în curs de finalizare. Deşi fiecare dintre ele poate constitui o entitate de sine stătătoare, în contextul proiectului, au menirea de a contribui la realizarea obiectivelor propuse: conștientizarea nevoii întoarcerii la valorile clasice, propagate prin cărţile tipărite, pentru cristalizarea propriei identităţi (la nivel macro) şi gestionarea crizei de identitate culturală a populaţiei şcolare care nu îşi mai satisface prin lectură nevoia intelectuală, morală şi emoțională (la nivel micro).
Articol integral →Transdisciplinaritate în cadrul orelor de limba și literatura română – exemple practice
Prin proiectarea unui demers didactic transdisciplinar, în cadrul disciplinei Limba și literatura română, explorarea textelor literare pornește de la valorificarea experiențelor proprii, până la realizarea propriilor judecăți de valoare asupra acestora. Strategiile didactice bazate pe transdisciplinaritate nu sunt doar atractive pentru elevi, ci contribuie activ și la dezvoltarea gândirii critice, a creativității, a creșterii stimei de sine, a încrederii în propriul potențial, a expresivității emoționale, a autoeficacității, a acceptării, a empatiei și a toleranței față de cei din jur. Consider că pentru o învățare activă și productivă este necesară coeziunea grupului, dar și promovarea incluziunii școlare. Toate acestea sunt posibile prin activitățile interdisciplinare și transdisciplinare, ce implică utilizarea diverselor metode activ-participative, ce presupun interacțiune și cooperare între elevi și elevi-profesor.
Articol integral →Modalități de dezvoltare a limbajului în grădiniță
Mediul grădiniței trebuie să ofere diferite contexte de comunicare prin care preșcolarul să se exprime și să utilizeze activ mijloacele de comunicare. Comunicarea cu adulții și cu ceilalți copii conduce spre modificări fundamentale în structura mentală. Inițial, limbajul exprimă doar nevoile primare sau starea psihică a copilului, pentru ca apoi să ajungă, prin interiorizare, un instrument al gândirii. Educatoarea reprezintă un model de exprimare, alături de familie și de cei din mediul apropiat. Oferă copilului variate experiențe de învățare în stimularea capacității de a asculta și înțelege limbajul, în dezvoltarea capacității de a comunica eficient, de a vorbi corect gramatical, de a-și dezvolta vocabularul. În grădiniță, prin intermediul poveștilor, a poeziilor, a audierilor, convorbirilor și a lecturilor după imagini, educatoarea poate sprijini preșcolarul în corectarea și dezvoltarea vorbirii.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei