Toate articolele din categoria: Didactica limbii și literaturii române
Contraargumentarea – Tehnica celor 4 S
În contextul armonizării programei de Limba și literatura română, clasa a IX-a, cu cele de gimnaziu, ar trebui să se acorde o mai mare atenție ARGUMENTĂRII. Elevii din clasa a IX-a sunt familiarizați destul de mult cu argumentarea sau chiar contraargumentarea, de aceea, profesorul de liceu nu mai poate aborda textul argumentativ într-o manieră simplistă. Manualul elevului pentru disciplina opțională „Dezbatere, Oratorie și Retorică” poate veni cu idei în sprijinul profesorului de limba și literatura română. Una dintre tehnicile pe care acesta le propune atunci când vine vorba de contraargumentare este tehnica celor 4 S. În acest articol, voi prezenta modul în care am folosit această tehnică la clasa a IX-a.
Articol integral →Este sau nu este necesară studierea limbii literare?
Contemporanii au o apetență scăzută și o perspectivă mult distorsionată în ce privește studierii limbii literare. Gramatica este privită mai mult ca o abstracțiune, vocabularul elevat este considerat o absurditate, studiul literaturii este o adevărată pierdere de timp. Ce nu se înțelege este faptul că ele sunt cărămizile comunicării, cu cât vorbitorul le stăpânește mai bine, cu atât stăpânește comunicarea mai bine, și nu dezvoltă doar competențe lingvistice, ci și strategice și psihosociale. Articolul de față își propune să explice ce înseamnă competența de comunicare și cum ajută psihologic și social vorbitorul studierea limbii literare, atât materne cât și străine.
Articol integral →Un text și două modalități de abordare – „La țigănci”, de Mircea Eliade
Acest articol ilustrează două modalități prin care poate fi abordat la clasa a X-a textul „La țigănci” de Mircea Eliade. Un scenariu didactic este structurat pe metoda cubului, iar altul pe metoda inteligențelor multiple. În ambele abordări se face apel și la alte arte (muzică sau pictură) fiind vizată astfel – dincolo de mesajul și semnificațiile textului literar – și sensibilizarea culturală a elevilor. Acestea sunt valoroase fiindcă propun niște activități dinamice și interactive, contribuind la dezvoltarea gândirii critice a elevilor.
Articol integral →Dezvoltarea limbajului, a comunicării și premisele citirii și scrierii la vârsta preșcolară
Ultimele orientări în domeniul limbă şi comunicare în grădinițele de copii duc către teoria abordării integrale a limbajului, formulată de Ken Goodman (1986). Principiile acestei teorii pun la baza dezvoltării limbajului formarea competenței de comunicare orală şi scrisă, mutând accentul de pe asimilarea de cunoștințe pe formarea unor competențe. Aceasta presupune utilizarea limbajului în situații diverse şi cât mai aproape de realitate, ca instrument de cunoaștere a realității.
Articol integral →Factorii influenți în educarea lecturii școlare (Studiu)
Lectura este o metodă esențială de muncă intelectuală, este o parte componentă a procesului de învățare, o dimensiune importantă în paradigma educației permanente. Acest studiu evidențiază importanța lecturii școlare și a educării acesteia, precum și factorii care contribuie la formarea gustului pentru lectură. Conține informații privind multiplele aspecte educative pe care lectura le implică, precum și importanța dezvoltării competenței lectorale.
Articol integral →Dezvoltarea competențelor de literație la elevi
Dezvoltarea competențelor de literație la elevi este un obiectiv major pe care ni-l propunem încă din primii ani de școală și prin care urmărim dezvoltarea nivelului de alfabetizare al elevilor prin creșterea motivației față de învățătură și prin proiecte menite să conducă la prevenirea și combaterea abandonului școlar. Într-o societate aflată în continuă schimbare, este imperios să-i susținem pe copii pentru a face față provocărilor unei lumi diverse și dinamice, oferindu-le instrumente necesare pentru a se integra cu succes acesteia. Competențele de literație, considerate competențe cheie, constituie un astfel de instrument de lansare în viață pentru fiecare copil. În stabilirea nivelului de literație trebuie să ținem cont de faptul că pe măsură ce descoperă tainele cititului și scrisului, elevii trec printr-un proces de dezvoltare continuă, eficace și, oarecum, previzibil, iar prin îndrumare și control putem spune că ei sunt continuu stimulați, antrenați și încurajați.
Articol integral →Cartea, ușă între lumi
Experiențele pe care le trăim citind o carte (potrivită vârstei) scot la suprafață sau ne pun în situația unor emoții, cunoștințe pe care nu le putem ignora și atunci ele ne vor influența negreșit pentru mult timp sau pentru totdeauna. „Clubul de lectură” ne prilejuiește cunoașterea și cititul de cărți din literatură română sau universală pentru copii, cărți frumos legate și ilustrate. Alături de carte, editura trimite și un Jurnal de lectură. Acesta este foarte util construit. Îi îndeamnă pe copii să cerceteze cartea și altfel decât citind conținutul ei. Îi îndeamnă să își exprime ideile, sentimentele, pune întrebări haioase. Le cercetează gândurile și îi îndeamnă să le scrie pe câteva rânduri. Nu doar conținutul este cercetat. Sunt îndemnați să observe ilustrațiile, află date despre autor, cercetează cuvinte neobișnuite și se joacă cu ele, le solicită imaginația cerându-le alte soluții pentru anumite situații din carte.
Articol integral →Modalități de prevenire, depistare și corectare a greșelilor tipice de exprimare și de scriere
Învățarea scrierii ortografice pe baze logice, începând cu primele clase ale școlii, chiar înainte de a se pătrunde mai adânc în problemele de gramatică, contribuie la pregătirea din timp a elevilor pentru a înțelege regulile scrierii corecte și, practic, ajută la formarea unor deprinderi durabile de scriere corectă. Numai o pedagogie preventivă va rezolva problema ortografiei în școală. De aceea, activitatea de formare a deprinderilor ortografice, mijloacele prin care realizăm învățarea, interesul pentru ortografie și aspirația către competență în domeniul ei sunt lucruri hotărâtoare, care trebuie să intre în convingerile celor care răspund de cultivarea limbajului elevilor.
Articol integral →Substantivul (Studiu lingvistic)
În contextul actual, conform programei școlare pentru clasele I-VIII, intrată în vigoare în 2017, disciplina limba şi literatura română contribuie la formarea şi la dezvoltarea competențelor-cheie, fiind esențială în procesul de învăţare pe toată durata vieţii.
Articolul propus reprezintă un studiu lingvistic referitor la substantiv și vizează evidențierea unor aspecte importante despre scrierea și folosirea corectă a acestei părți de vorbire, însuşirea aspectelor teoretice conducând la o exprimare corectă atât orală, cât şi scrisă, în conformitate cu normele limbii literare. Studiul comparativ evidențiază aspecte normative prevăzute în Gramatica Academiei și în Dicţionarul ortografic, ortoepic, şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a din 2005.
Procedee de educare a creativității elevilor la orele de literatură
A citi este o preocupare, o activitate pe care trebuie să o înveți, să te inițiezi, mai ales că nu e deloc mai simplă ca altele, după cum se știe. Actul lecturii – complex şi dificil – trebuie să aibă o motivație, să fie susținut de un resort care să alimenteze energia necesară, iar aceasta nu se poate naște decât din tensiunea psihologică umană; singura componentă ce poate susține un asemenea proces dinspre structura de personalitate a cititorului/ elevului este creativitatea, fiindcă, în cazul dat, este forma de intercondiționare a celor doi factori: textul și cititorul. Psihologia educației a consacrat câteva direcții de acțiune pentru asigurarea unui climat favorabil stimulării creativității: o ambianță deschisă, receptivă a cadrului didactic față de elevii săi, destinderea copiilor timizi, activizarea celor comozi și antrenarea celor superficiali să își dezvolte cunoștințele, întreținerea dorinței vii pentru activitatea creatoare, determinarea elevilor să trăiască satisfacții chiar pentru rezultate nu prea însemnate, întreruperea activității atunci când dispare interesul şi nu-i mai atrage pe participanți.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei