Toate articolele din categoria: Didactica limbii și literaturii române
Descoperirea literaturii populare. Studiul de caz – Miorița, clasa a XI-a
Acest articol sintetizează activitățile pe care le-am derulat cu elevii clasei a XI-a pentru Descoperirea literaturii populare. Prin folosirea metodei studiului de caz, le-am propus elevilor abordarea baladei Miorița într-o manieră incitantă și provocatoare. Această metodă activ-participativă îi ajută pe elevi să învețe prin descoperire și cooperare. De asemenea, accentul pus pe prezentarea produselor realizate de elevi, transformă ora de română, dându-i dinamism și autenticitate.
Articol integral →Lectura – identitate și devenire personală
În literatura de specialitate se cristalizează o serie de viziuni asupra didacticii literaturii și implicit a lecturii. Într-o analiză atentă a noii didactici, este evident că dezvoltarea personală a elevului a devenit primordială, iar noua didactică devine „un spațiu de reflecție și de acțiune” (Alina Pamfil) care încurajează dialogul elevului cu literatura. De altfel, încă din prima jumătate a secolului XX, se promovează în didactica lecturii, diverse tipare dominante de înțelegere și interpretare a rolului formator al cititului.
Articolul urmărește dinamica dialogului elevului cu literatura și subliniază rolul de consilier al profesorului în relație cu textul literar.
Lecturi pentru suflet
Lectura nu este o simplă citire a unui text, este transpunere, trăire, emoție și de foarte multe ori… vindecare: a unui suflet, a unei minți, a unei vieți. Este acea oază de liniște într-un tumult al sufletului. Am căutat în ultimii ani texte literare care, pe lângă valențele formative (comprehensiune, analiză și interpretare), să-i și surprindă pe elevi, nu doar prin acțiune, dar și prin mesajul transmis.
În articolul de față, doresc să evidențiez importanța lecturii în viața elevilor.
Motivarea cititorului în cadrul atelierului de lectură
Lectura este o competență absolut indispensabilă omului cult, este cheia care deschide uși spre experiențe, educație, cunoaștere, carieră și imaginație. Întreaga cunoaștere rezidă din lecturi, deoarece cartea rămâne a fi nevoia care decide în mod hotărâtor evoluția socială și culturală a speciei umane. Cei care citesc, care au cunoscut plăcerea lecturii au reușit să atingă un stadiu important în dezvoltarea lor intelectuală. Cartea ne permite să descoperim o dimensiune superioară a umanului din noi și este un izvor de enormă satisfacție, o bucurie a vieții!
Articol integral →Cultivarea limbajului la vârsta școlară mică
Învățământul actual se bazează pe corelarea cunoștințelor, competențelor și atitudinilor; pe colaborarea între profesor și elev; pe învățarea reciprocă – totul în scopul aplicării cunoștințelor și dezvoltării gândirii creative a elevilor, a competențelor lor de comunicare. Or, întregul proces de organizare și desfășurare a activității de instruire este reglementat prin comunicare. Activitatea principală a copilului școlar este învățarea. Învățarea are loc prin comunicare. Legătura între aceste două procese este indisolubilă. Copiii învață comunicând cu învățătorul, cu părinții, cu ceilalți colegi. La debutul micii școlarități se creează o punte de legătură între partenerii educaționali, care poate fi o rampă pentru succes dacă există cooperare, comunicare, responsabilitate din partea acestora.
Articol integral →Adaptarea curriculumului pentru clasa a IX-a la specificul clasei de elevi
Elevii de clasa a IX-a, an școlar 2021-2022, au finalizat ciclurile anterioare în baza unui curriculum național ce avea ca principal scop dezvoltarea unor competențe, ce oferă acestora oportunități pentru transferul cunoștințelor și a abilităților în diferite contexte cotidiene. Însă, din păcate, Ministerul Educației nu a publicat noile programe, ci un set de repere metodologice. Din acest motiv, programa de clasa a IX-a (veche) trebuie adaptată, ținându-se cont de ceea ce au studiat elevii în ciclurile anterioare. Am propus un posibil demers didactic în abordarea textului jurnalistic de tip știre, plecând de la un text multimodal. Acesta nu se regăsea în programa veche.
Articol integral →Revista școlară – oportunitate pentru dezvoltarea potențialului creativ al elevilor
În societatea informațională în care trăim, elevii trebuie să învețe să stăpânească instrumentele cunoașterii. Pe această direcție se înscrie un important proiect de activitate educativă și anume realizarea unei reviste școlare. Revista școlară trebuie să vină în sprijinul formării elevilor și cadrelor didactice, cunoașterii de către aceștia a preocupărilor colegilor din alte școli, găsirii metodelor și mijloacelor de dialog și comunicare, a limbajului comun, a punților de legătură, a cunoașterii tradițiilor naționale și a valorilor culturale europene, precum și a altor preocupări comune elevilor și cadrelor didactice.
Articol integral →Relectura. Despre importanța relecturii în modernitate și despre lipsa ei aproape completă din școli
Aseară, în parc, s-a ivit în cursul unei discuții ad-hoc un fir de subiect despre relectură generat de un articol cu un titlu similar de Andrei Pleșu (1). Nu știam articolul și nici nu mi s-a explicat că, de fapt, este o colecție scurtă de spicuiri din note trecute ale filosofului nostru. Am crezut că era chiar vorba de un articol despre relectură, așa că am continuat astfel. M-am arătat întâi neîncrezător în afirmațiile ce urma să le fac, înspăimântat că, în jurul meu, conaționalii au tendința de a generaliza fără să se îndoiască deloc că exemplele din care își trag seva teoriei ar putea fi irelevante. Și-mi era teamă să nu procedez la fel.
Articol integral →Rolul convorbirilor la clasa pregătitoare și clasa I
Convorbirea este o metodă cu pondere mare în realizarea unei lecții de Limba română, iar la clasa pregătitoare și la clasa I putem spune că stă la baza formării deprinderilor de pronunție clară a cuvintelor, a dezvoltării vocabularului activ, a formării unei limbi literare române corecte. Însă rolul convorbirii este mult mai important, contribuind într-o mare măsură la dezvoltarea gândirii și creativității, imaginației, memoriei, atenției, motivației, încrederii în sine.
Articol integral →Despre literatură, ancore și așteptările nativilor digitali
Infuzarea curriculumului la Limba și literatura română, pentru clasele de liceu, cu un set de concepte specifice educației media are ca rezultat formarea competențelor de analiză și gândire critică, de comunicare în spațiul democratic, precum și aducerea în prezentul elevilor a unor conținuturi care sunt, de cele mai multe ori, etichetate ca nefiind atrăgătoare sau irelevante pentru dezvoltarea lor personală. Competențele pe care le prevăd programele disciplinei pentru fiecare an de studiu și conținuturile asociate se regăsesc, într-o formă sau alta, în principiile de bază ale educației media, respectiv în temele pe care aceasta le presupune. Discuțiile despre textele literare pot începe de la texte media (imprimate sau audio-video), se pot dezvolta cerându-li-se elevilor să caute în media informații despre un anumit subiect, sarcinile de lucru se pot proiecta astfel încât să solicite elevilor utilizarea diferitelor tipuri de media.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei