Toate articolele din categoria: Didactica limbii și literaturii române
Profilul de formare al absolventului de gimnaziu: Dezvoltarea competențelor cheie în cadrul orelor de LLR
Școala urmărește să ofere fiecărui elev șanse egale pentru dezvoltarea personală, pentru o comunicare eficientă în situațiile reale folosind limba română, limba maternă, limbile moderne precum și diverse limbaje de specialitate, pentru orientarea școlară și profesională optime în raport cu aspirațiile și aptitudinile elevilor, pentru adaptarea și integrarea în comunitate prin formarea unor atitudini pozitive în relaționarea cu mediul social (respect, responsabilitate, solidaritate, toleranță, motivația pentru a învăța continuu în condițiile unei societăți în permanentă schimbare, etc). Lucrarea de față își propune să prezinte exemple de activități didactice, formale și nonformale, care contribuie la realizarea celor opt competențe cheie din profilul absolventului de gimnaziu.
Articol integral →Mecanisme psihologice de demotivare a lecturii
Mecanismele psihice ce demotivează activitatea de lectură la elevii din clasele gimnaziale și liceale pot fi deconstruite fie prin intervenție educațională, de către profesorii de specialități filologice sau socio-umaniste, ori prin activități de psihoterapie sau intervenție psihologică clinică. Aceste demersuri se realizează prin restructurare cognitivă sau modelarea rațională. Ca psiholog cu atestare în domeniul psihologiei clinice și psihologiei educației, consilierii școlare și vocaționale în adevăratul sens al cuvântului (calificat și recunoscut profesional), am încercat să descopăr, cu resursele mele proprii de raționament, utilizând cunoștințele la care am avut acces, mai mult sau mai puțin limitate, care este adevăratul motiv pentru care elevii nu vor să citească.
Articol integral →Utilizarea eficientă a limbii ca mijloc de comunicare și de gândire de către elevii de vârstă școlară mică
Limba română (maternă) îndeplinește două funcții esențiale: expresia gândirii, stimulată de viață și de mediu, și comunicarea, ca utilitate socială. În acest sens, învățământul primar are de îndeplinit două roluri prioritare: să ajute copilul să exprime mai bine gândirea sa, să formeze clar esențialul mesajului propriu; să inițieze copilul să înțeleagă gândirea altora, să sesizeze prompt esența mesajului lor. Există o corelație și o strânsă interdependență între învățarea și practicarea limbii și reușita școlară.
Articol integral →Hermeneutica textului poetic
Fiecare act de lectură şi interpretare îl face pe cititor coparticipant la procesul creației, multiplicându-se şi metamorfozându-se cu fiecare construct artistic, cu fiecare parte de lume pe care o descoperă. Pe lângă tehnicile de lectură integrală, parțială sau selectivă, elevul e tentat să dobândească abilități de citire critică, să îşi însușească limbajul sistemelor semiotice şi să producă mesaje în care să se găsească un sincretism coerent de coduri. Analiza structurală a unui text este necesară nu doar pentru a înțelege integral elemente strict informaționale-denotative, dar şi pentru a preciza elementele expresive-conotative incluse în fiecare dintre particularitățile formale, precum şi interdependența lor pentru realizarea acelui specific unic pe care îl reprezintă creația literară. Avânturile metafizice ale interpretării, semnificațiile sunt controlate în permanență de grafică, știință şi istorie – percepută ca timp obiectiv sau timp subiectiv, al originalității conștiinței poetice.
Articol integral →Interdisciplinaritatea – concept fundamental al învățământului actual
Articolul prezintă importanța unei abordări interdisciplinare a obiectelor de studiu, oferind exemple din disciplina Limba și literatura română. Valențele pozitive pe care le implică o astfel de abordare au condus către considerarea interdisciplinarității drept un concept fundamental al învățământului actual. Tradiția interdisciplinară în spațiul cultural românesc se întoarce pe axa timpului până la Dimitrie Cantemir. Plecând de la ideea unei unităţi a domeniilor ştiinţei, interdisciplinaritatea a devenit în ultimii ani una dintre coordonatele esenţiale ale curriculumului şcolar fiind asociată fie conceptului de activiate tematică (ce-şi propune să combine obiective de referinţă şi competenţe specifice mai multor arii curriculare), fie celui de predare integrată (văzută ca modalitate de predare-învăţare ce asigură nu doar profunzimea cunoştinţelor acumulate astfel, ci şi o sedimentare benefică a acestora prin promovarea unei atitudini pozitive din partea elevului).
Articol integral →Învățare cu sens: Proiecte despre Oamenii de lângă noi
„Care sunt modelele elevilor noștri?” este o întrebare pe care o aud deseori, retoric și, uneori, cu tendință peiorativă. Personal, port discuții cu elevii despre ce ne inspiră să fim mai buni, despre societate, învățare, educație. Le spun că există oameni care fac o diferență în viața noastră și că e important să le știm eforturile, căci, cine știe? poate că ei, elevii, le vor duce mai departe. Contextul: Discuția despre unii vloggeri la modă, care știu să vorbească bine, dar demonstrează că faptele nu le susțin afirmațiile, ne-a purtat spre această variantă: le-am propus să facă muncă de cercetare asupra unor personalități contemporane, alese de mine. Gândul mi-a venit așa: Dacă pe mine mă impresionează, poate că-i va impresiona și pe ei.
Articol integral →Literația textului multimodal. Narativul multimodal – banda desenată
Textul multimodal se caracterizează, potrivit specialiștilor, prin interacțiunea cuvintelor cu imaginea, culoarea și sonoritatea, reprezentând o combinare a diferitelor modele semiotice într-o comunicare. Noua programă de LLR introduce banda desenată ca și conținut obligatoriu, aferent textului multimodal. Articolul de față prezintă, inițial, aspecte teoretice ale benzii desenate, ulterior prezintă un posibil demers didactic în predarea acesteia.
Articol integral →Mihai Eminescu pe zoom, dar mai ales în suflete
Anul acesta, mai mult ca oricând, versurile poetului național au ajuns sigur în casele copiilor prin intermediul lecțiilor online. Iar acolo, în casele copiilor, am fost urmăriți și de ochii critici ai părinților rămași pe acasă sau ale unor bunici puși de părinții plecați la lucru să asigure procesul de învățare. Din cameră în cameră, din microfon în microfon, Eminescu a răsunat și în acest an, trecând prin filtrul și mai multor suflete: copii, părinți, bunici sau frați.
Iubitorilor de artă le este mereu dor de artistul preferat. Nouă ne-a fost dor de Luceafăr. Ne este dor și de Sala de proiecții a școlii, unde se organizau în vremurile bune activitățile culturale.
Ludicul și poezia postmodernistă. Abordări didactice
Rândurile de mai jos cuprind o fărâmă din profesiunea de credință a unui dascăl ce experimentează actul didactic în forma sa ludică. „Invitația la joacă” este de nerefuzat pentru elevi, întrucât antrenează, stimulează creativitatea, face totul mai ușor și bine dispune, dar, în egală măsură, conștientizează, responsabilizează și impune „reguli ale jocului”, indispensabile unui demers de acest gen. Poezia postmodernistă, jucăușă de felul ei, este o astfel de provocare ludică iar elevii „intră în jocul” ei și îi „fac jocul” în cel mai spectaculos mod!
Articol integral →Valorile repetiției
Valorile repetiţiei au fost insuficient analizate şi fără să se facă deosebire între repetiţia de intensitate şi cea de insistenţă sau între repetiţia cu o funcţie faţă de bază, deci repetiţia integrată şi repetiţia realizată prin apoziţionare. Niciuna dintre lucrările de specialitate nu propune un criteriu de clasificare a valorilor repetiţiei. Pentru înţelegerea acestui aspect, voi avea în vedere două criterii: criteriul intenţional şi cel nonintenţional.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei