Perspectiva didactică a comunicării de tip chat de gaming

Predarea limbii și a literaturii române în contextul global al utilizării la o scară din ce în ce mai largă a internetului impune o reevaluare a metodelor didactice și o abordare dintr-o perspectivă nouă a lecțiilor de literatură, limbă și comunicare. Scopul investigației este identificarea modificărilor pe care le determină comunicarea virtuală în exprimarea orală/ scrisă a elevilor din gimnaziu și liceu. Modificările din limba scrisă sau vorbită, apărute în limbajul elevilor care s-au aflat sub directa observație de-a lungul anilor, se află în strânsă legătură și cu utilizarea internetului, cu mass-media şi cu factorul „limba de acasă”.

Articol integral →

Strategii ale postlecturii. Abordare practică a basmului popular Prâslea cel Voinic și merele de aur

Postlectura poate constitui un moment important în receptarea literaturii datorită faptului că, odată încheiată lectura unui text literar, dialogul cu opera nu se încheie. Dialogul cu opera se „extinde” prin așezarea ei în contexte sau în vecinătăți artistice sau non-artistice largi. Se poate asocia creația literară interpretată deja cu alte modalități de reprezentare artistică (spectacol de teatru, ilustrare grafică, text multimodal) sau cu alte opere literare și non-literare având o temă comună. De asemenea, poate fi și un punct de pornire pentru exerciții de scriere creativă, de rescriere parțială sau integrală a operei, prin modificarea formulei estetice sau a registrului, prin schimbarea timpului și spațiului în care se petrece acțiunea. Postlectura apare astfel ca un moment al revelării adevărurilor cărții, al descifrării codurilor din carte, un moment care poate închide lectura sau o poate deschide spre alte noi experiențe de cunoaștere.

Articol integral →

Hărțile conceptuale

Hărțile conceptuale (conceptual maps) sau hărțile cognitive (cognitive maps) sunt definite ca fiind oglinzi ale modului de gândire, simțire și înțelegere ale celui care le elaborează.
Articolul vorbește despre utilitatea hărților conceptuale în activitatea de predare-învățare-evaluare.

Articol integral →

Lecția virtuală – pledoarie pentru o altfel de abordare a literaturii fantastice

Articolul privește modul în care profesorul poate aborda diferit receptarea literaturii fantastice. Astfel, o abordare transdisciplinară, în care elevii să conecteze conținuturile specifice literaturii cu noile tehnologii, și implicit cu viața reală, reprezintă calea prin care pot fi motivați în studiul nuvelelor fantastice eliadești, ce au constituit suportul aplicării unor instrumente de lucru moderne. În primul rând, am pus în lumină avantajele și dezavantajele lecției virtuale, modul în care este eficientizat demersul educativ. Apoi, am prezentat câteva instrumente online: blog, wiki etc, utilizate în contexte informale, și care pot fi implementate cu succes în receptarea literaturii. De asemenea, am evidențiat și finalitatea transdisciplinarităţii: înţelegerea omului în totalitate. Lecţia virtuală devine în felul acesta o necesitate în receptarea literaturii, putând fi folosită cu succes pentru a transmite, activiza şi evalua informaţii, într-un mod care este foarte atractiv pentru elevii/studenții cuceriţi definitiv şi irevocabil de noile tehnologii ale informaţiei.

Articol integral →

Hoinăreală prin simbolism

Vă propun un articol despre un alt fel de a explora curentul simbolist, elevii fiind încurajați spre lectura unor autori din literatura română și europeană specifică. Au rezultat versuri și asociații nebănuite, înaintea analizei pe text, ca și un parcurs individual al clasei care a realizat prezentările. O astfel de activitate elimină posibilitatea unui parcurs pedagogic monoton.

Articol integral →

Greșeli de exprimare în mass-media

Internetul și televiziunea reprezintă principalele surse de informare a publicului larg, influențînd opinia și comportamentul oamenilor. Comunicarea la distanţă a accelerat evoluţia comunităţilor. Pentru a afla starea unei societăți, în mod cert ne putem raporta la televiziune. Astfel, mass-media a devenit mediul nostru de existenţă, iar jurnaliştilor le-a revenit rolul cel mai dificil de a prezenta corect, imparţial şi echitabil informaţii telespectatorilor. Corectitudinea presupune şi respectarea normelor limbii române literare. Norma literară stabileşte regulile de exprimare corectă, cultivată, îngrijită, într-o anumită etapă din evoluţia limbii. Pentru noi, limba română reprezintă factorul fundamental al identităţii naţionale şi partea bună a societăţii contemporane este profund sensibilizată de erorile lingvistice, de problema cultivării limbii. Importanţa cultivării limbii a crescut grație ritmului rapid de generalizare a limbii literare şi a extinderii formelor de manifestare a aspectului său verbal, care impun realizarea unităţii ei şi în domeniul pronunţiei corecte. Specialiştii trag un semnal de alarmă cu privire la deprecierea limbii române în mass-media, inventariază şi analizează aspectele morfologice, sintactice, lexicale şi semantice.
Vom examina pe scurt câteva aspecte ale problemei, în baza unor exemple recente, spicuite din diverse surse.

Articol integral →

Analogia și rolul ei în învățare (Eseu argumentativ)

Importanța și utilitatea analogiei a crescut de-a lungul timpului, astfel încât a obținut o răspândire pe scară largă în diversele discipline ale științei. Aceasta oferă posibilitatea unei argumentări pe cale inductivă. Ne permite reprezentarea unui gând sau a unei experiențe prin compararea cu un lucru, datorită anumitor similitudini.
Articolul vizează folosirea analogiei la clasă, ca metodă de dezvoltare a gândirii logice – cu exemplificare pe opera clasică „Cartea cu jucării” a lui Tudor Arghezi.

Articol integral →

Educație prin lectură în gimnaziu

Educarea elevilor de gimnaziu prin intermediul lecturii conduce către atingerea unor competențe importante în formarea unui profil al absolventului de școală generală. Parcurgerea unei cărți bune reprezintă un beneficiu spiritual excepțional pentru tânărul aflat în formare. Operele literare oferă o bogăție culturală pe care elevii o pot valorifica pe parcursul vieții, deoarece educația se continuă și după anii de școală.

Articol integral →

Învățarea online pentru o educație durabilă: exemplu de activitate didactică la LLR

Lucrarea de față prezintă un exemplu de activitate didactică la disciplina limba și literatura română, realizată în mediul online într-o perioadă istorică, de izolare mondială, în vederea sprijinirii învățăceilor pe drumul educației permanente, durabile, neîntrerupte, printr-o adaptare susținută prin implicare activă la propria formare educațională. Conținutul prezintă succint trei activități de consolidare, modalitățile de comunicare, materialele didactice utilizate și a fost susținut în cadrul videoconferinței metodice coordonate de inspectorul de specialitate.

Articol integral →

Profesor în timpul pandemiei…

În această perioadă care provoacă disconfort și aduce angoasă în sufletele noastre, am avut timp să reflectăm la faptul că cerințele în materie de competențe s-au schimbat, că tot mai multe locuri de muncă fac obiectul automatizării, tehnologiile joacă un rol tot mai important în toate domeniile de activitate, iar competențele antreprenoriale, sociale și civice devin din ce în ce mai relevante în vederea asigurării rezilienței și capacității de adaptare la schimbări. Capacități precum soluționarea problemelor, gândirea critică, capacitatea de a coopera, creativitatea, gândirea computațională sau autoreglarea, sunt esențiale pentru cei care au o carieră didactică.

Articol integral →