Toate articolele din categoria: Didactica limbii și literaturii române
Relația dintre literatură și pictură
Articolul vizează integrarea artelor vizuale în orele de literatură. Am prezentat funcțiile didactice ale creațiilor plastice. Acestea sunt folosite atât în învățarea, cât și în receptarea și în redactarea de text. Am urmărit formarea conceptelor și a noțiunilor de teorie și de istorie literară. La acest nivel, creațiile plastice pot avea unul dintre următoarele roluri: de a structura sau de a fixa constructele teoretice vizate și de a extinde sau de a aprofunda înțelegerea conceptului (umanism, simbolism etc).
Articol integral →Metode de evaluare la ora de Limba și literatura română
Articolul își propune să sublinieze importanța diversificării și a alternării metodelor de evaluare, utilizând în acest scop exemple din experiența de predare a autoarei. Este menționată importanța evaluării în procesul didactic și sunt prezentate diverse cauze ce generează distorsiuni subiective în evaluare, precum și metode de evitare a acestor erori, incluzând: creşterea ponderii evaluării formative, corelarea evaluării formative cu cea sumativă, asigurarea anonimatului probelor scrise, introducerea unor bareme de notare, utilizarea probelor standardizate şi a testelor docimologice, verificarea ritmică a elevilor şi informarea operativă asupra lacunelor sau progreselor înregistrate, dezvoltarea la elevi a capacităţii de autoevaluare. Autoarea prezintă diferite exemple legate de aplicarea și de succesul unor metode de evaluare precum autoevaluarea și interevaluarea.
Articol integral →PBL sau Cum învăț și eu, și elevii
Articolul prezintă prima activitate dintr-un demers didactic pe care îl ilustrez cu metoda Project Based Learning. Plecând de la programa de limba și literatura română, de la cele cinci domenii de conținut, m-am gândit să caut o abordare prin care să le ofer elevilor ocazia de a uni câteva discipline și chiar de a le depăși, descoperind corespondențe în viața de zi cu zi. Astfel, la capitolul „Genul liric”, am apelat la metoda PBL – Project Based Learning, cunoscută în limba română ca învățarea bazată pe proiect. Scopul a fost să le ofer elevilor sentimentul că Învățarea are rost, obiectivul fiind să creez contexte de învățare inter- și transdisciplinare. Genul liric îl înscriu într-un demers mai larg, care a cuprins și o cercetare desfășurată de elevi asupra unora dintre versurile melodiilor românești ascultate de mare parte dintre copii, de la cei foarte mici până la mai mari.
Articol integral →Abordarea creativă a textului literar prin activități STEAM
Școala modernă presupune adaptarea stilului de predare la modul de a învăța al generației actuale. De aceea, este nevoie să folosim creativitatea pentru a găsi metodele eficiente pentru elevii noștri, pentru diferitele stiluri de învățare pe care le avem în clasă.
În cadrul proiectului Erasmus+ SOFT SKILLS, am ales o abordare transdisciplinară pentru a-i ajuta pe elevi să înțeleagă fapte, evenimente și fenomene din jurul lor printr-o abordare experiențială și integrată, pornind de la textele literare și trecând prin STEAM. Întrucât rezultatele unei astfel abordări sunt foarte bune, consider că exemplele de bune practici sunt utile tuturor cadrelor didactice deschise la nou.
Activități de stimulare a creativității la ora de Limba și literatura română
Textul își propune să scoată în evidență importanța stimulării creativității elevilor în cadrul orelor de Limba și literatura română, mai ales că avem la îndemână materialul necesar, literatura, care poate fi utilizată în diferite moduri: în cadrul unor ateliere, concursuri, activități interdisciplinare.
Articol integral →Limbajul vizual, între știință și talent
Limbajul vizual transmite mesaj și emoție, utilizând un anumit cod, doar că o face în mod diferit față de cel oral sau scris. În același timp, imaginea pe care un elev o creează este, indirect, o imagine a sinelui, contribuind la exprimarea de sine și la autocunoaștere, deopotrivă. Atunci când profesorul le transmite elevilor noțiuni despre elementele limbajului plastic, îi ajută, de fapt, să cunoască noi modalități de exprimare a sinelui. Profesorul poate face aceasta prin activități interdisciplinare, care sunt antrenante și care se desfășoară într-o atmosferă creativă și relaxată.
Articol integral →Formarea și dezvoltarea competenței de lectură prin activități de postlectură
Lectura reprezintă, în viața elevului, activitatea intelectuală, dar și spirituală, prin care acesta reușește să-și formeze și dezvolte personalitatea, lărgindu-și, în același timp, și orizontul de cunoaștere.
Articolul de față prezintă metode și strategii de postlectură, dar și avantajele pe care aceasta le aduce elevilor. Prin activități de postlectură, elevii sunt încurajați să se exprime liber, să-și exprime opiniile și să aibă încredere în abilitățile lor de a înțelege și interpreta un text literar.
Dezvoltarea personalității elevilor prin teatru
Este o realitate regretabilă că, în epoca pe care o traversăm, fuga de lectură și de cultură a elevilor a devenit un fenomen, ca și refugierea lor în activitățile superficiale, cronofage și de multe ori periculoase, cum sunt jocurile și aplicațiile online, rețelele de comunicare Facebook sau Instagram sau programele TV unde incultura și impostura sunt e promovate ca standarde de viață și de aspirații.
Deși a pornit ca un experiment împotriva „orelor plictisitoare de limba și literatura română” dar și ca alternativă la aceste ocupații superficiale, menționate ulterior, opționalul meu de teatru și interpretare dramatică a fost primit cu un entuziasm atât de mare din partea elevilor încât am înființat foarte repede și trupa de teatru aferentă pe care ei au botezat-o Față în față, și ne-am pus pe treabă…
Basmoterapia
Experiența didactică mi-a demonstrat că, în domeniul lecturii elevilor de gimnaziu, un loc aparte îl reprezintă basmele, fie datorită faptului că lumea textului îi readuce în lumea copilăriei, fie datorită faptului că le este ușor să se identifice cu eroii din basme, căci seamănă cu ei. Indiferent de motivele care stau la baza acestor conexiuni, de aici se naște rolul terapeutic al basmelor, deoarece această identificare psihică îi ajută pe elevi să dea glas unor emoții sau trăiri greu de exteriorizat sau de exprimat, dar pe care personajele basmului, prin modul în care sunt construite, le întruchipează.
Articolul vorbește despre valorificarea terapeutică a basmului în rezolvarea unor probleme interioare și în găsirea unor răspunsuri personale.
Eficiența metodei pălăriilor gânditoare în receptarea textelor lirice
Pentru a ajunge la eficiență în interpretarea textelor poetice, este nevoie de căutarea continuă a celor mai bune metode pentru a-i apropia pe elevi de ceea ce înseamnă spiritul poeziei. În acest sens, metoda pălăriilor gânditoare își dovedește eficiența prin faptul că încurajează un spectru complet de gândire prin care elevii explorează multiple fațete ale expresiei lirice. Îmbinând aspectele teoretice cu cele aplicative, articolul de față propune un demers didactic în cadrul căruia metoda pălăriilor gânditoare este utilizată în interpretarea poeziei Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, de Lucian Blaga, ilustrând beneficiile aplicării unei metode specifice gândirii critice.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei